30 iulie – Ziua Mondială împotriva Traficului de Persoane

Bilanțul statistic și profilul victimelor în semestrul I al anului 2026

În realizarea acestor deziderate, pe parcursul primului semestru al anului 2026, organele de drept au identificat în total 32 de victime ale traficului de persoane. Dintre acestea, 27 sunt persoane adulte (9 femei și 18 bărbați), iar 5 sunt copii (3 fete și 2 băieți).

Pentru a asigura protecția și asistența necesară victimelor traficului de ființe umane și pentru a preveni re-victimizarea acestora, pe parcursul desfășurării urmăririi penale, acestora le-au fost oferite servicii de suport specializate. Persoanele identificate beneficiază de programe de reabilitare cu plasarea în centrele de asistență, fiindu-le asigurată asistență juridică gratuită (garantată de stat) și consiliere psihologică.

Totodată, este esențial de subliniat că infracțiunile din această categorie au un caracter latent deosebit de pronunțat.

Se estimează că doar 5-10% din numărul total al acestor fapte sunt descoperite sau raportate.

Prin urmare, situația și tabloul statistic la acest capitol urmează a fi apreciate ținând cont de aceste circumstanțe.

Activitatea de urmărire penală și finalitatea judiciară

În perioada primului semestru al anului 2026, a fost inițiată urmărirea penală în 28 de cauze penale pentru infracțiuni de trafic de persoane, dintre care 23 de cauze vizează traficul de ființe umane (art.165 din Codul penal) și 5 cauze penale privesc traficul de copii (art. 206 din Codul penal).

Demonstrând o dinamică sporită pe segmentul trimiterii în judecată și al aplicării sancțiunilor, în perioada de referință, 17 cauze penale au fost expediate cu rechizitoriu în instanța de judecată: 8 cauze pentru infracțiuni privind traficul de ființe umane și 9 cauze pentru infracțiuni privind traficul de copii. Din numărul total al dosarelor trimise în instanță, 2 cauze penale vizează grupuri criminale organizate.

În ceea ce privește examinarea cauzelor în instanțele de judecată, precizăm că au fost pronunțate un număr total de 21 sentințe în privința a 30 de persoane, dintre care 11  sentințe în privința 16 persoane învinuite de comiterea infracțiunii de trafic de ființe umane și 10 sentințe în privința a 14 persoane învinuite de comiterea infracțiunii de trafic de copii.

Din numărul total de sentințe pronunțate, 9 sentințe în privința a  14 persoane au fost de condamnare, 10 sentințe în privința a 14 persoane au fost de achitare, 1 sentință în privința 1 persoane de încetare, iar prin 1 sentință în privința 1 persoane acțiunile infracționale au fost recalificate în baza unei alte norme penale.

În cazul sentințelor de condamnare, în toate cazurile instanțele au aplicat pedeapsa închisorii cu executare, fără recurgerea la sancțiuni mai blânde sau alternative. Această abordare fermă este determinată direct de gravitatea deosebită a infracțiunilor săvârșite, de pericolul social sporit și de circumstanțele agravante documentate de organele de urmărire penală și procurori.

Subliniem faptul că toate sentințele de achitare au fost contestate de către procurori. Mai mult, un studiu realizat de Procuratura Generală a demonstrat că, din numărul total al sentințelor de achitare, doar 10% sunt menținute de instanțele superioare, celelalte fiind desființate de către Curțile de Apel sau Curtea Supremă de Justiție, după caz.

Tendințe majore identificate în Republica Moldova

Din analiza cauzelor penale investigate de către organele de urmărire penală, au fost identificate câteva tendințe specifice evoluției acestui fenomen în Republica Moldova:

• Exploatarea prin muncă a devenit forma predominantă: Majoritatea victimelor identificate sunt bărbați recrutați pentru muncă în construcții, agricultură, transport, industrie sau alte activități cu un grad redus de calificare.

• Creșterea traficului și a exploatării copiilor în mediul online: O tendință alarmantă este migrarea procesului de recrutare în mediul digital prin intermediul rețelelor sociale, al aplicațiilor de mesagerie și al platformelor online de recrutare pentru muncă.

• Vulnerabilitatea refugiaților și a migranților: Războiul din Ucraina continuă să genereze riscuri majore de trafic pentru femeile și copiii refugiați, pentru persoanele fără surse stabile de venit sau aflate în tranzit.

• Transformarea Republicii Moldova în țară de destinație: O schimbare structurală importantă față de anii precedenți este faptul că Republica Moldova nu mai reprezintă doar o țară de origine. Creșterea fluxului de migranți străini (proveniți din Asia Centrală, Asia de Sud, Africa) determină apariția unor cazuri locale de exploatare prin muncă, muncă forțată, reținere a documentelor de identitate și impunere a unor condiții abuzive de muncă.

• Consolidarea cooperării internaționale: Republica Moldova a intensificat colaborarea externă prin intermediul echipelor comune de anchetă (JIT) și al entităților internaționale implicate în combaterea criminalității organizate, punând un accent deosebit pe efectuarea unor investigații complexe, a dispunerii și realizării investigațiilor financiare paralele și pe confiscarea produsului infracțional.

Cu referire la formele de exploatare, este de menționat un aspect îngrijorător: Republica Moldova se află în Top 6 țări din Europa în care victimele sunt exploatate prin obligarea la comiterea de infracțiuni (exploatare prin infracțiune). Astfel, conform datelor de monitorizare GRETA pentru perioada 2020-2025, 7% din cetățenii moldoveni identificați ca victime au fost exploatați prin implicarea în activități criminale.

Corespunzător, atestăm în prezent că ia amploare fenomenul exploatării cetățenilor noștri pe rutele de trafic de migranți din regiunea balcanică, cu direcția spre țările Europei de Vest.

În acest sens, Procuratura reamintește și avertizează cetățenii să fie extrem de precauți în raport cu ofertele de muncă dubioase și să nu se aventureze în astfel de activități care ascund riscuri majore.

Cooperare instituțională și linii de raportare

Eficientizarea răspunsului instituțional în combaterea acestui flagel este strâns legată de cooperare multidisciplinară. În acest sens, Procuratura Generală colaborează activ pe platforma Comitetului Național pentru Combaterea Traficului de Ființe Umane și alte platforme guvernamentale ce vizează combaterea acestui fenomen, asigurând o abordare unificată alături de structurile executive și organele specializate din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Totodată, o atenție deosebită este acordată parteneriatului strategic cu societatea civilă și organizațiile internaționale (precum OIM, UNODC, UNHCR, Centrul internațional „La Strada” etc.). Această colaborare strânsă garantează identificarea timpurie, referirea corectă și protecția deplină a victimelor, asigurându-le asistența medicală, psihologică și juridică necesară pe parcursul întregului proces penal.

În scopul dezvoltării mecanismelor de sesizare directă și al obținerii informațiilor din primă sursă, în cadrul Procuraturii funcționează permanent „Linia Verde Antitrafic” (instituită la 08.12.2017). Cetățenii care dețin informații sau doresc să sesizeze eventuale cazuri de trafic de persoane pot apela cu încredere:

•  Telefon mobil: (+373) 69 686 206

•  E-mail: antitrafic@procuratura.md

Contact:
Direcția informare și comunicare cu mass-media
presapg@procuratura.md