 |
|
|
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
|
|
 |
|
Республики Молдова,
мун. Кишинев,
ул. Бэнулеску - Бодони, 26
Tel.: 212-042, 212-348, 221-059,
221-335 |
|
|
|
|
| Международное сотрудничество | Международная деятельность |
|
|
Cooperarea internaţională
REGLEMENTAREA JURIDICĂ A
COOPERĂRII INTERNAŢIONALE
Republica Moldova este parte la numeroase instrumente internaţionale în materie şi dispune de un cadru juridic naţional armonizat, care împreună constituie o bază normativă adecvată pentru realizarea cu succes a activităţii de asistenţă juridică internaţională în materie penală.
Asistenţa juridică internaţională poate fi solicitată sau acordată în executarea unor activităţi procesuale prevăzute de legislaţia de procedură penală a Republicii Moldova şi a statului străin respectiv.
Raporturile cu ţările străine sau curţile internaţionale referitoare la asistenţa juridică în materie penală sunt reglementate de tratatele internaţionale sau în temeiul unor obligaţii scrise în condiţii de reciprocitate.
Conform articolului 532 din Codul de procedură penală al Republicii Moldova adresările privitor la asistenţa juridică internaţională în materie penală se fac prin intermediul Procuraturii Generale direct sau al Ministerului Justiţiei şi / sau prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Moldova, cu excepţia cazurilor cînd, în bază de reciprocitate, se prevede o altă modalitate de adresare.
Procuratura Generală este autoritatea centrală pentru asistenţă juridică internaţională în faza de urmărire penală.
Ministerul Justiţiei este autoritatea competentă a Republicii Moldova în materie de comisie rogatorie, extrădare şi transferare a persoanelor condamnate şi a celorlalte forme de asistenţă juridică în materie penală în faza de judecată şi de executare a pedepsei.
Volumul asistenţei juridice
Asistenţa juridică internaţională poate fi solicitată sau acordată în executarea unor activităţi procesuale prevăzute de legislaţia de procedură penală a Republicii Moldova şi a statului străin respectiv, în special:
1)transmiterea de acte persoanelor fizice sau juridice care se află peste hotarele ţării;
2) audierea persoanelor în calitate de martori sau experţi;
3)executarea cercetării, percheziţiei, ridicării obiectelor sau documentelor şi transmiterea lor peste hotare, efectuarea expertizei;
4)chemarea persoanelor aflate peste hotare pentru a se prezenta benevol la urmărirea penală sau în instanţa judecătorească pentru audiere sau confruntare, precum şi aducerea persoanelor aflate în detenţie la acest moment;
5) efectuarea urmăririi penale la denunţul unui stat străin;
6)căutarea şi extrădarea persoanelor care au comis infracţiuni sau pentru a executa pedeapsă privativă de libertate;
7)recunoaşterea şi executarea sentinţelor străine;
8)transferarea persoanelor condamnate;
9)alte acţiuni care nu contravin prezentului cod.
Nu constituie obiect al asistenţei juridice internaţionale luarea măsurilor preventive.
Refuzul la asistenţă juridică internaţională
Articolul 534. Refuzul la asistenţă juridică internaţională
Asistenţa juridică internaţională poate fi refuzată dacă:
1) cererea se referă la infracţiuni considerate în Republica Moldova ca infracţiuni politice sau infracţiuni conexe cu astfel de infracţiuni. Refuzul nu se admite în cazul în care persoana este bănuită, învinuită sau a fost condamnată pentru săvîrşirea unor fapte prevăzute de art. 5-8 din Statutul de la Roma al Curţii Internaţionale Penale;
2) cererea se referă la o faptă ce constituie exclusiv o încălcare a disciplinei militare;
3) organul de urmărire penală sau instanţa judecătorească solicitate pentru acordarea asistenţei juridice consideră că executarea acesteia este de natură să aducă atingere suveranităţii, securităţii sau ordinii publice a statului;
4) există motive întemeiate de a crede că bănuitul este urmărit sau pedepsit penal pe motive de rasă, religie, cetăţenie, asociere la un anumit grup sau pentru împărtăşirea unor convingeri politice, sau dacă situaţia lui se va agrava şi mai mult pentru unul dintre motivele enumerate;
5) fapta respectivă se pedepseşte cu moartea conform legislaţiei statului solicitant, iar statul solicitant nu oferă nici o garanţie în vederea neaplicării sau neexecutării pedepsei capitale;
6) potrivit Codului penal al Republicii Moldova, fapta sau faptele invocate în cerere nu constituie infracţiune;
7) în conformitate cu legislaţia naţională, persoana nu poate fi trasă la răspundere penală. Refuzul la asistenţă juridică internaţională va fi motivat dacă această obligaţie rezultă din tratatul la care Republica Moldova este parte.
Cheltuielile legate de acordarea asistenţei juridice
Articolul 535. Cheltuielile legate de acordarea asistenţei juridice.
Cheltuielile legate de acordarea asistenţei juridice le suportă partea solicitantă pe teritoriul ţării sale dacă nu
este stabilit un alt mod de acoperire a cheltuielilor în condiţii de reciprocitate sau prin tratat internaţional.
Comisia rogatorie
Organul de urmărire penală sau instanţa de judecată din străinătate, în cazul în care consideră necesară
efectuarea unei acţiuni procesuale pe teritoriul Republicii Moldova, se adresează prin comisie rogatorie organului de
urmărire penală sau instanţei de judecată din Republica Moldova în temeiul tratatelor la care Moldova şi ţara solicitantă
sunt parte sau în condiţii de reciprocitate.
Conţinutul şi forma cererii de comisie rogatorie
Cererea de comisie rogatorie se face în scris şi trebuie să cuprindă:
1)denumirea organului care se adresează cu cerere;
2) denumirea şi adresa, dacă este cunoscută, a instituţiei căreia se trimite cererea;
3)tratatul internaţional sau acordul de reciprocitate în baza căruia se solicită asistenţa;
4)indicarea cauzei penale în care se solicită acordarea asistenţei juridice, informaţie despre împrejurările de fapt în care
s-au comis acţiunile şi încadrarea juridică a lor, textul articolului respectiv din Codul penal al Republicii Moldova şi date
privitor la prejudiciul cauzat de infracţiunea respectivă;
5)datele referitoare la persoanele în privinţa cărora se solicită comisia rogatorie, inclusiv despre calitatea lor procesuală,
data şi locul naşterii lor, cetăţenia, domiciliul, ocupaţia, pentru persoanele juridice - denumirea şi sediul lor, precum şi numele,
prenumele şi adresele reprezentanţilor acestor persoane cînd este cazul;
6)obiectul cererii şi datele necesare pentru îndeplinirea ei, cu expunerea circumstanţelor care vor fi constatate,
lista documentelor, corpurilor delicte şi a altor probe solicitate, circumstanţele în legătură cu care urmează să se administreze
proba, precum şi întrebările care trebuie să fie puse persoanelor care urmează să fie audiate.
Cererea de comisie rogatorie şi documentele anexate se semnează şi se autentifică cu ştampila oficială a instituţiei
competente solicitante.
Valabilitatea actului procedural
Articolul 538. Valabilitatea actului procedural
Actul procedural întocmit în ţară străină în conformitate cu prevederile legii acelei ţări este valabil în faţa organelor
de urmărire penală şi a instanţelor judecătoreşti din Republica Moldova atunci cînd executarea lui se desfăşoară în conformitate
cu procedura prevăzută de prezentul cod.
Citarea martorului sau a expertului care se află în afara hotarelor Republicii Moldova
Articolul 539. Citarea martorului sau a expertului care se află în afara hotarelor Republicii Moldova
(1) Martorul sau expertul care se află în afara hotarelor Republicii Moldova poate fi citat de către organul care desfăşoară procesul penal pentru executarea anumitor acţiuni procesuale pe teritoriul Republicii Moldova, în cazul în care el acceptă să se prezinte în faţa organului solicitant.
(2) Citarea martorului sau expertului se efectuează în condiţiile prevăzute în art.536 alin.(3) şi (4).
(3) Acţiunile procesuale cu participarea persoanelor citate în condiţiile prezentului articol se efectuează în condiţiile
prezentului cod.
(4) Martorul sau expertul, indiferent de cetăţenia lui, care s-a prezentat în faţa organului care l-a solicitat în urma
unei citaţii în condiţiile prezentului articol, nu poate fi nici urmărit, nici deţinut, nici supus vreunei alte limitări a libertăţii sale individuale pe teritoriul Republicii Moldova pentru fapte sau condamnări anterioare trecerii frontierei de stat a Republicii Moldova.
(5) Imunitatea prevăzută la alin.(4) încetează în cazul în care martorul sau expertul nu a părăsit teritoriul Republicii Moldova
în termen de 15 zile de la data cînd organul respectiv l-a chemat şi i-a comunicat că prezenţa lui nu mai este necesară sau a revenit
ulterior în Republica Moldova. În acest termen nu se include timpul în care martorul sau expertul nu a putut părăsi teritoriul Republicii
Moldova din motive independente de voinţa sa.
(6) Citarea persoanei deţinute pe teritoriul unui stat străin se efectuează conform prevederilor prezentului articol, cu condiţia
că persoana temporar transferată pe teritoriul Republicii Moldova de către organul respectiv al ţării străine pentru efectuarea
acţiunilor indicate în cererea de transferare va fi întoarsă în termenul arătat în cerere.
Condiţiile de transferare sau refuzul transferării se reglementează de tratatele internaţionale la care Republica Moldova şi
ţara solicitată sînt parte sau în temeiul obligaţiilor scrise în condiţii de reciprocitate.
Executarea în Republica Moldova a comisiei rogatorii cerute de organele din străinătate
Articolul 540. Executarea în Republica Moldova a comisiei rogatorii cerute de organele din străinătate
(1) Organul de urmărire penală sau instanţa judecătorească execută comisii rogatorii cerute de organele respective din străinătate în temeiul tratatelor internaţionale la care Republica Moldova şi ţara solicitantă sînt parte sau în condiţii de reciprocitate confirmate potrivit prevederilor art.536 alin.(2).
(2) Cererea pentru executarea comisiei rogatorii se trimite de către Procurorul General organului de urmărire penală sau, după caz,
de către ministrul justiţiei instanţei judecătoreşti de la locul unde urmează să fie efectuată acţiunea procesuală solicitată.
(3) Cererea de audiere a martorului sau expertului se execută în toate cazurile de către judecătorul de instrucţie.
(4) La executarea comisiei rogatorii se aplică prevederile prezentului cod, însă, la demersul părţii solicitante, poate să se aplice o procedură specială prevăzută de legislaţia ţării străine, în conformitate cu tratatul internaţional respectiv sau în condiţii de reciprocitate, dacă aceasta nu contravine legislaţiei naţionale şi obligaţiilor internaţionale ale Republicii Moldova.
(5) La executarea comisiei rogatorii pot asista reprezentanţi ai statului străin sau ai instanţei internaţionale dacă aceasta este prevăzut
de tratatul internaţional respectiv sau de o obligaţie scrisă în condiţii de reciprocitate. În asemenea caz, la cererea părţii solicitante, organul căruia îi revine executarea comisiei rogatorii informează partea solicitantă despre timpul, locul şi termenul executării comisiei rogatorii cu scopul ca partea interesată să poată asista.
(6) Dacă adresa persoanei în privinţa căreia se solicită executarea comisiei rogatorii este indicată greşit, organul căruia îi revine executarea ia măsurile respective în scopul stabilirii adresei. În cazul în care stabilirea adresei nu este posibilă, despre aceasta se anunţă partea solicitantă.
(7) În cazul în care cererea de comisie rogatorie nu poate fi executată, documentele primite se restituie părţii solicitante prin intermediul instituţiilor de la care le-a primit, cu indicarea motivelor care au împiedicat executarea. Cererea de comisie rogatorie şi documentele anexate se restituie şi în cazurile de refuz în temeiurile prevăzute în art. 534.
Extrădarea
Cetăţeanul străin sau apatridul care este urmărit penal sau care a fost condamnat într-un stat străin pentru săvîrşirea unei
fapte pasibile de pedeapsă în acel stat poate fi extrădat acestui stat străin la cererea autorităţilor competente, în scopul urmăririi sau executării sentinţei pronunţate pentru fapta comisă sau pronunţării unei noi sentinţe.
Extrădarea în scopul tragerii la răspundere penală se efectuează pentru acţiunile care, în conformitate cu legislaţia Părţilor solicitantă şi solicitată, sunt sancţionate şi pentru comiterea cărora este prevăzută o pedeapsă cu privaţiune de libertate pe un termen nu mai mic de un an sau cu o pedeapsă mai aspră.
Extrădarea în scopul executării sentinţei se efectuează pentru acţiunile care, în conformitate cu legislaţiile Părţilor solicitată şi solicitantă, sunt sancţionate şi pentru comiterea cărora persoana, extrădarea căreia se solicită, a fost condamnată la privaţiune de libertate pe un termen nu mai mic de 6 luni sau cu o pedeapsă mai aspră.
Cererea de extrădare trebuie să conţină:
1.denumirea şi adresa instituţiei solicitante;
2.denumirea instituţiei solicitate;
3.tratatul internaţional sau acordul de reciprocitate în baza căruia se solicită extrădarea;
4.numele, prenumele şi patronimicul persoanei a cărei extrădare se cere, data şi locul naşterii, informaţii privind cetăţenia
domiciliul sau locul de aflare şi alte date privitor la persoană, precum şi, pe cît este posibil, descrierea exteriorului ei, fotografia şi alte materiale care pot identifica persoana;
5.fapta comisă de persoana a cărei extrădare se cere, încadrarea juridică a faptei comise, informaţii privitor la prejudicial cauzat prin infracţiune, precum şi textul legii penale naţionale care prevede răspunderea penală pentru această faptă, cu indicarea obligatorie a sancţiunii;
6.informaţii privitor la locul şi data adoptării sentinţei intrate în vigoare sau a ordonanţei de punere sub învinuire, cu anexarea copiilor autentificate de pe aceste documente.
Extrădarea se acordă numai dacă, ca rezultat al comiterii fapte, se prezintă mandatul de arestare sau un document cu forţă juridică corespunzătoare, sau decizia autorităţii competente a statului solicitant, care este executorie şi care ordonă plasarea în detenţie, precum şi descrierea legilor aplicabile.
Regula specialităţii
Articolul 543. Regula specialităţii
(1) Persoana care a fost extrădată de un stat străin nu poate fi trasă la răspundere penală şi condamnată, precum şi transmisă unui stat terţ spre pedepsire, pentru infracţiunea săvîrşită de ea pînă la extrădare, pentru care ea nu a fost extrădată, dacă în privinţa acestei cauze lipseşte consimţămîntul statului străin care a extrădat-o.
(2) Extrădarea se acordă numai dacă se garantează următoarele:
1) persoana nu va fi pedepsită în statul solicitant fără consimţămîntul Republicii Moldova pentru un motiv apărut anterior predării sale, cu excepţia infracţiunii pentru care se acordă extrădarea, şi libertatea ei personală nu va fi limitată, iar ea nu va fi persecutată prin intermediul măsurilor ce pot fi luate şi în absenţa ei;
2) persoana nu va fi predată, transferată sau deportată într-un stat terţ fără consimţămîntul Republicii Moldova; precum şi
3) persoana va putea părăsi teritoriul statului solicitant după încheierea procedurii pentru care a fost acordată extrădarea ei.
(3) Statul solicitant poate renunţa la respectarea regulii specialităţii numai dacă:
1) Republica Moldova şi-a dat acordul de a efectua urmărirea penală sau de a pune în executare o sentinţă ori o altă sancţiune în privinţa unei infracţiuni facultative sau de a preda, transfera sau deporta într-un alt stat;
2) persoana nu a părăsit teritoriul statului solicitant timp de 45 de zile de la încheierea procedurii pentru care a fost acordată extrădarea ei, deşi a avut posibilitatea şi dreptul să o facă;
3) persoana, după părăsirea teritoriului statului solicitant, s-a reîntors sau a fost trimisă înapoi de către un stat terţ;
4) se acordă extrădarea simplificată.
(4) Prevederile prezentului articol nu se aplică pentru cazurile săvîrşirii infracţiunii de persoana extrădată după extrădarea ei.
Executarea cererii de extrădare a persoanelor care se află pe teritoriul Republicii Moldova
Articolul 544. Executarea cererii de extrădare a persoanelor
care se află pe teritoriul Republicii Moldova
(1) Cetăţeanul străin sau apatridul care este urmărit penal sau care a fost condamnat într-un stat străin pentru săvîrşirea
unei fapte pasibile de pedeapsă în acel stat poate fi extrădat acestui stat străin la cererea autorităţilor competente, în scopul urmăririi sau executării sentinţei pronunţate pentru fapta comisă sau pronunţării unei noi sentinţe.
(2) Cetăţeanul străin sau apatridul care a fost condamnat într-un stat străin pentru comiterea unei fapte pasibile de pedeapsă în acel stat poate fi extrădat statului străin, care a preluat executarea, la cererea autorităţilor competente ale statului, în scopul executării sentinţei pronunţate pentru fapta comisă sau pentru pronunţarea unei noi sentinţe.
3) Extrădarea în scopul urmăririi penale se acordă numai dacă fapta este pasibilă de pedeapsă conform legislaţiei Republicii Moldova şi pedeapsa maximă este de cel puţin un an de închisoare sau dacă, după o inversare similară a lucrurilor, fapta ar fi, potrivit legislaţiei Republicii Moldova, pasibilă de o asemenea pedeapsă.
(4) Extrădarea în scopul executării sentinţei se acordă numai dacă ar fi permisă extrădarea în condiţiile alin.(3) şi dacă urmează a fi executată o pedeapsă privativă de libertate. Extrădarea urmează a fi acordată în cazul în care termenul de detenţie care urmează a fi executat sau cumulul termenelor de detenţie care urmează a fi executate este de cel puţin 6 luni, dacă tratatul internaţional nu prevede altfel.
(5) Dacă extrădarea unei persoane este cerută în concurs de către mai multe state, fie pentru aceeaşi faptă, fie pentru fapte diferite, Republica Moldova va decide extrădarea ţinînd cont de toate circumstanţele, inclusiv de gravitatea şi locul săvîrşirii infracţiunilor, de datele respective din cereri, de cetăţenia persoanei solicitate şi de posibilitatea unei extrădări ulterioare altui stat.
(6) Dacă Procurorul General sau, după caz, ministrul justiţiei consideră că persoana solicitată de statul străin sau instanţa
internaţională nu poate fi extrădată, refuză extrădarea prin hotărîre motivată, iar în cazul în care consideră că persoana poate fi extrădată, el face un demers în judecătoria în raza teritorială a căreia se află Ministerul Justiţiei, la care se anexează cererea şi documentele statului solicitant.
(7) Instanţa soluţionează demersul de extrădare cu participarea procurorului, a persoanei a cărei extrădare se cere şi a apărătorului acesteia. În cazul cînd persoana pentru care este solicitată extrădarea nu are apărător ales, ea este asigurată cu apărător din oficiu.
Demersul de extrădare în privinţa persoanei arestate se soluţionează de urgenţă şi cu prioritate. Examinarea demersului de extrădare se face în modul prevăzut în art.471 şi 472, care se aplică în mod corespunzător.
Încheierea instanţei de judecată devenită definitivă se expediază Procurorului General sau ministrului justiţiei pentru
executare sau pentru informarea statului solicitant.
Procedura simplificată de extrădare
Articolul 545. Procedura simplificată de extrădare
(1) La cererea autorităţii competente a statului străin de a extrăda persoana sau de a o aresta provizoriu în scopul extrădării, poate fi acordată extrădarea cetăţeanului străin sau a apatridului în privinţa căruia a fost eliberat un mandat de arestare pentru extrădare, fără a urma procedura formală de extrădare, dacă persoana consimte la o asemenea extrădare simplificată, iar consimţămîntul ei este confirmat de către instanţa de judecată.
(2) Cerinţele expuse în art.543 nu trebuie invocate dacă cetăţeanul străin sau apatridul, după ce i-au fost aduse la cunoştinţă drepturile, renunţă expres la dreptul său de aplicare a regulii specialităţii şi acest lucru este confirmat de către instanţa de judecată.
(3) Judecătorul de instrucţie de la instanţa competentă va informa cetăţeanul străin sau apatridul despre posibilitatea aplicării procedurii extrădării simplificate şi efectele ei juridice, apoi va consemna declaraţia făcută de el.
(4) Consimţămîntul dat conform alin.(1) sau (2) nu poate fi revocat odată ce a fost confirmat de către instanţa de judecată.
(5) Consimţămîntul persoanei solicitate, prevăzut la alin.(1), se face în prezenţa apărătorului după ce judecătorul de
instrucţie a examinat datele de identificare ale acestei persoane, informînd-o despre dreptul ei la o procedură deplină
prevăzută de prezenta secţiune.
Refuzul extrădării
Articolul 546. Refuzul extrădării
(1) Republica Moldova nu-şi extrădează propriii cetăţeni şi persoanele cărora le-a acordat dreptul de azil.
(2) Extrădarea va fi, de asemenea, refuzată dacă:
1) infracţiunea a fost săvîrşită pe teritoriul Republicii Moldova;
2) în privinţa persoanei respective a fost deja pronunţată de către o instanţă naţională sau o instanţă a unui stat terţ o hotărîre judecătorească de condamnare, achitare sau încetare a procesului penal pentru infracţiunea pentru care se cere extrădarea, sau o ordonanţă a organului de urmărire penală de încetare a procesului ori în privinţa acestei fapte se efectuează urmărirea penală de către organele naţionale;
3) s-a împlinit termenul de prescripţie al tragerii la răspundere penală pentru infracţiunea respectivă, conform legislaţiei naţionale, sau a intervenit amnistia;
4) potrivit legii, urmărirea penală poate fi pornită numai la plîngerea prealabilă a victimei, însă o asemenea plîngere lipseşte;
5) infracţiunea pentru care se cere extrădarea persoanei este considerată de legea naţională infracţiune politică sau faptă conexă unei asemenea infracţiuni;
6) Procurorul General, ministrul justiţiei sau instanţa care soluţionează chestiunea privind extrădarea are motive serioase să creadă că:
a) cererea de extrădare a fost înaintată în scopul de a urmări sau a pedepsi o persoană pentru motive de rasă, religie, sex, naţionalitate, origine etnică sau opinii politice;
b) situaţia acestei persoane riscă să fie agravată pentru unul din motivele menţionate la lit.a);
c) în cazul în care persoana va fi extrădată, ea va fi supusă torturii, tratamentului inuman sau degradant în ţara solicitantă;
7) persoanei cerute i-a fost acordat statut de refugiat politic;
8) statul care solicită extrădarea nu asigură reciprocitatea în sfera extrădării.
(3) În cazul în care fapta pentru care se cere extrădarea este pedepsită de legea ţării solicitante cu pedeapsa capitală, extrădarea persoanei poate fi refuzată dacă partea solicitantă nu va da asigurări, considerate ca suficiente, că pedeapsa capitală nu va fi executată în privinţa persoanei extrădate.
Arestarea persoanei în vederea extrădării
Articolul 547. Arestarea persoanei în vederea extrădării
(1) După primirea cererii de extrădare, Procurorul General sau, după caz, ministrul justiţiei va lua neîntîrziat măsuri, în condiţiile prezentului cod, pentru arestarea persoanei a cărei extrădare se cere.
(2) În caz de urgenţă, persoana a cărei extrădare se cere poate fi arestată în baza unui mandat de arestare pe un termen de 18 zile, însă acest termen în orice caz nu va depăşi 45 de zile, şi pînă la primirea cererii de extrădare, dacă statul străin sau instanţa internaţională au solicitat arestarea şi dacă solicitarea conţine date despre mandatul de arestare ori despre hotărîrea definitivă adoptată în privinţa acestei persoane şi asigurarea că cererea de extrădare va fi expediată ulterior.
În solicitare se va arăta infracţiunea pentru care se va cere extrădarea, data şi locul unde a fost comisă infracţiunea, precum şi, în măsura posibilităţii, semnele caracteristice ale persoanei căutate.
Solicitarea arestării poate fi făcută prin poştă, telegraf, telex, fax sau prin orice alt mijloc care lasă urmă scrisă. Autoritatea solicitantă va fi informată în cel mai scurt timp despre cursul dat solicitării sale.
(3) Persoana arestată în condiţiile alin.
(2) urmează să fie pusă în libertate dacă, în termen de 18 zile de la arestare, instanţa care decide asupra admisibilităţii arestării persoanei nu va primi cererea de extrădare şi documentele respective. Acest termen poate fi prelungit la solicitarea statului străin sau a instanţei internaţionale, dar în nici un caz nu poate să depăşească 40 de zile de la arestare. Cu toate acestea, punerea în libertate provizorie este oricînd posibilă, cu condiţia că în privinţa persoanei solicitate pot fi luate alte măsuri în vederea evitării sustragerii ei de la urmărire.
(4) Decizia cu privire la admisibilitatea extrădării trebuie să fie motivată Procurorului General, persoanei a cărei extrădare se cere şi apărătorului acesteia li se expediază cîte o copie de pe decizia respectivă.
(5) Punerea în libertate a persoanei arestate în condiţiile prezentului articol nu împiedică o nouă arestare şi extrădare dacă cererea de extrădare va fi primită ulterior.
Amînarea extrădării şi extrădarea condiţionată
Articolul 548. Amînarea extrădării şi extrădarea condiţionată.
(1) Dacă persoana, a cărei extrădare se cere, în Republica Moldova este pusă sub învinuire într-un proces în curs de urmărire penală sau de judecare a cauzei, ori dacă a fost condamnată pentru o altă infracţiune decît aceea în legătură cu care se cere extrădarea, executarea extrădării poate fi amînată pînă la terminarea procesului penal sau pînă la executarea completă a pedepsei stabilite de instanţa naţională ori pînă la eliberarea definitivă înainte de expirarea termenului pedepsei.
(2) Dacă amînarea extrădării ar putea atrage împlinirea termenului de prescripţie a cauzei penale sau ar putea aduce prejudicii serioase pentru constatarea faptelor, persoana poate fi extrădată temporar, pe baza unei cereri motivate, în condiţii ce vor fi determinate de comun acord cu partea solicitantă.
(3) Persoana extrădată temporar urmează să fie retrocedată îndată după efectuarea acţiunilor procesuale pentru care a fost extrădată.
Predarea persoanei extrădate
Articolul 549. Predarea persoanei extrădate
(1) În cazul în care extrădarea persoanei este acceptată de către instanţa judecătorească, după intrarea în vigoare a hotărîrii acesteia, Procurorul General sau, după caz, ministrul justiţiei informează statul solicitant sau instanţa internaţională despre locul şi data predării extrădatului, precum şi asupra duratei detenţiei executate în legătură cu extrădarea.
(2) Dacă partea solicitantă nu ia în primire persoana extrădată la data fixată pentru predare şi dacă nu s-a solicitat o amînare a extrădării, persoana poate fi pusă în libertate la expirarea termenului de 15 zile de la această dată şi, în orice caz, va fi pusă în libertate la expirarea termenului de 30 de zile, calculat de la data stabilită pentru predare, dacă tratatul bilateral nu prevede condiţii mai benefice pentru această persoană.
(3) Extrădarea persoanei pentru aceeaşi faptă după expirarea termenelor menţionate în prezentul articol poate fi refuzată.
Transmiterea obiectelor
Articolul 550. Transmiterea obiectelor
(1) La cererea părţii solicitante, în modul prevăzut de prezentul capitol, pot fi reţinute şi transmise, în măsura permisă
de legislaţia naţională:
1) obiectele care pot avea importanţă ca probe în cauza penală pentru care a fost cerută extrădarea; precum şi
2) venitul care a provenit din infracţiunea pentru care se cere extrădarea şi obiectele care se aflau în posesia persoanei,
la momentul arestării, sau au fost descoperite ulterior.
(2) Obiectele şi venitul menţionate la alin.(1) pot fi transmise chiar şi în cazul în care extrădarea nu poate avea loc din
cauza decesului persoanei sau a sustragerii ei de la judecată.
(3) Dacă obiectele cerute sînt necesare ca probe într-o altă cauză în procesul penal naţional, transmiterea lor poate fi
amînată pînă la terminarea procesului în cauză sau acestea pot fi predate temporar, cu condiţia de a fi restituite.
(4) Drepturile asupra acestor obiecte sau valori sînt rezervate Republicii Moldova şi ele vor fi transmise părţii solicitante,
cu condiţia terminării procesului penal cît mai curînd posibil şi fără cheltuieli, fiind apoi restituite.
ACTE NORMATIVE APLICABILE
După proclamarea independenţei, Republica Moldova a semnat şi a ratificat un şir de Convenţii şi Tratate
internaţionale atât multilaterale, cât şi bilaterale, privind acordarea asistenţei juridice internaţionale:
Internaţionale/Regionale
• Convenţia Naţiunilor Unite Împotriva criminalităţii transnaţionale organizate din 15.11.2000, New York.
o Protocolul privind prevenirea, reprimarea şi pedepsirea traficului de persoane, în special al femeilor şi copiilor
din 15.11.2000, adiţional la Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate.
o Protocolul împotriva traficului ilegal de migranţi pe calea terestră, a aerului şi pe mare din 15.11.2000,
adiţional la Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate organizate.
• Acord între Guverne statelor-membre ale GUUAM în domeniul combaterii terorismului, crimei organizate şi altor
tipuri de infracţiuni grave din 20.07.2002, semnată al Ialta.
• Acord de cooperare pentru prevenirea şi combaterea infracţionalităţii transfrontaliere, adoptat la Bucureşti la
26.05.1999, în vigoare pentru Republica Moldova din 01.02.2000.
• Convenţia penală cu privire la corupţie din 27.01.1999.
• Acord de cooperare dintre Guvernele statelor participante la cooperarea economică a Mării Negre privind
combaterea criminalităţii, în special a formelor sale organizate, 02.10.1998, în vigoare pentru Republica Moldova
din 23.10.1999.
• Protocol adiţional la Acordul de cooperare dintre Guvernele statelor participante la cooperarea economică a Mării
Negre privind combaterea criminalităţii, în special a formelor sale organizate din 15.03.2002.
• Convenţia privind spălarea banilor, depistarea, sechestrarea şi confiscarea veniturilor provenite din activitatea, 08.11.1990.
• Convenţia Europeană de asistenţă juridică în materie penală, adoptată la Strasbourg la 20.04.1959, în vigoare pentru
Republica Moldova din 05.05.1989.
o Protocolul adiţional la Convenţia Europeană de asistenţa juridică în materie penală, întocmit la 17.03.1978, în vigoare
pentru Republica Moldova din 25.09.2001.
• Convenţia Europeană cu privire la extrădare, adoptată la Paris la 13.12.1957, în vigoare pentru Republica Moldova din 31 decembrie 1997.
o Protocolul adiţional la Convenţia Europeană de extrădare, întocmit la 15.10.1975, în vigoare pentru Republica Moldova din 25.09.2001.
o Al doilea protocol adiţional la Convenţia Europeană de extrădare, întocmit la Strasbourg la 17.03.1978, în vigoare
pentru Republica Moldova din 21.06.2001.
Comunitatea Statelor Independente
• Convenţia privind asistenţa juridică şi raporturile juridice în materie civilă, familială şi penală, încheiată la Minsk la 22.01.1993, în vigoare pentru Republica Moldova din 16.03.1995.
o Protocol la Convenţia privind asistenţa juridică şi raporturile juridice în materie civilă, familială şi penală din 22.01.1993, încheiat la 28.03.1997, în vigoare pentru Republica Moldova din 04.04.2003.
• Acord privind colaborarea în sfera însoţirii speciale a activităţii operative de investigaţii, încheiată la Moscova la 18.12.1998.
• Acord de colaborare a statelor-membre ale Comunităţii Statelor Independente în lupta cu criminalitatea, încheiată
la Moscova 25.11.1998.
Bilaterale
• Tratat între Republica Moldova şi România privind asistenţa juridică în materie civilă şi penală din 06.07.1996,
în vigoare pentru Republica Moldova din 22.03.1998.
• Tratat între Republica Moldova şi Federaţia Rusă cu privire la asistenţa juridică şi relaţiile juridice în materie civilă,
familială şi penală din 25.02.1993, în vigoare pentru Republica Moldova din 04.11.1994.
• Tratat între Republica Moldova şi Ucraina privind asistenţa juridică şi relaţiile juridice în materie civilă şi penală
din 13.12.1993, în vigoare pentru Republica Moldova din 24.04.1995.
• Tratat între Republica Moldova şi Republica Lituania privind asistenţa juridică şi relaţiile juridice în materie civilă,
familială şi penală din 09.02.1993, în vigoare pentru Republica Moldova din 18.02.1995.
• Tratat între Republica Moldova şi Republica Letonia cu privire la asistenţa juridică şi relaţiile juridice în materie civilă,
familială şi penală din 14.04.1993, în vigoare pentru Republica Moldova din 18.06.1996.
• Tratat între Republica Moldova şi Turcia privind asistenţa juridică în materie civilă, comercială şi penală din 22.05.1996, în vigoare pentru Republica Moldova din 23.02.2001.
• Acord între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Cehe privind cooperarea în domeniul combaterii crimei organizate, traficului ilicit de droguri şi substanţe psihotrope, terorismului şi a altor tipuri de infracţiuni grave, semnată la Praga la 07.08.2003.
• Acord între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Letone privind colaborarea în domeniul combaterii
terorismului, traficului ilicit de droguri, substanţe psihotrope şi precursori, şi crimei organizate, semnat la Chişinău la 29.05.2003.
• Acord între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Belarus privind cooperarea în domeniul combaterii criminalităţii, semnat la Chişinău la 06.10.2002.
• Acord între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Statului Israel privind cooperarea în domeniul combaterii traficului ilicit şi abuzului de stupefiante, substanţe psihotrope şi a altor crime grave, semnat la Chişinău la 10.07.2003.
• Acord între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Italiene în materie de luptă cu criminalitatea organizată, semnat la Roma la 03.07.2002.
• Protocol privind colaborarea între Departamentul Trupelor de Grăniceri al Republicii Moldova şi Serviciul Federal de
Grăniceri al Federaţiei Ruse în domeniul activităţii de urmărire operativă în interesul pazei frontierei de stat pe căile de
trafic internaţional, semnat la Moscova la 29.11.2001.
• Memorandum de înţelegere între Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova şi Asociaţia Şefilor de Poliţie,
Procuratura Regală a Angliei a Ţării Galilor, Oficiul pentru Fraude Grave, Departamentul de Taxe Vamale şi Accize
a Maiestăţii Sale, Brigada Naţională împotriva Criminalităţii şi Serviciului Naţional de Informaţii în domeniul criminalităţii
ale Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord cu privire la cooperarea în combaterea infracţiunilor grave, crimelor organizate, traficului ilicit de droguri şi în alte probleme similare de interes reciproc, semnat la Chişinău la 17.01.2001.
• Acord între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Uzbekistan privind colaborarea în combaterea criminalităţii, semnat la Chişinău la 19.12.2000, în vigoare pentru Republica Moldova începînd cu 15.05.2001.
• Acord între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernului Republicii Estonia privind colaborarea în combaterea criminalităţii, semnat la Tallinn la 23.09.1999, în vigoare pentru Republica Moldova începînd cu 28.12.2000.
• Acord între Guvernul Republicii Moldova, Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind colaborarea în lupta împotriva criminalităţii, 16.07.1999.
• Tratat între Republica Moldova şi România privind asistenţa juridică în materie civilă şi penală, semnat la Kiev la 06.07.1996, în vigoare pentru Republica Moldova începînd cu 05.04.2001.
Interdepartamentale
• Protocolul privind cooperarea între Procuratura Generală a Republicii Moldova şi Ministerul Public Român din 10.02.2005.
• Acord de colaborare în domeniul asistenţei juridice între Procuratura Generală a Republicii Moldova şi Procuratura Generală a Uzbekistanului din 09.10.1992.
• Conform prevederilor art. 2 al Acordului între Republica Moldova şi Republica Turcia cu privire la asistenţa juridică în
materie civilă, comercială şi penală semnat la Ancara la 22.05.1996, cele două părţi Contractante au desemnat Ministerul Justiţiei şi canalele diplomatice ca autoritate centrală pentru acordarea asistenţei juridice reciproce.
UNIUNEA EUROPEANĂ – MOLDOVA
Unul din obiectivele prioritare a politicii externe a Republicii Moldova, constă în adoptarea şi implementarea la nivel naţional a unui plan comun de acţiuni dintre autorităţile şi organismele din diferite structuri ale puterii ( legislativă, xecutivă şi judecătorească) ale R. Moldova şi Uniunea Europeană, în scopul aderării acestora la normele şi standardele europene, bazate pe ocrotirea valorilor social-umane şi principiilor generale de drept. Un rol aparte, la adoptarea Programului Naţional de implementare a Planului de Acţiuni RM-UE, îi revine organului Procuraturii Republicii Moldova, prin elaborarea de studii şi strategii în domeniul apărării ordinii de drept, contracararea fenomenului infracţional şi asigurarea colaborării organelor de drept şi judiciare din R. Moldova cu alte autorităţi ale statului şi din Uniunea Europeană, pentru îndeplinirea aceluiaşi obiectiv comun – instaurarea şi consolidarea democraţiei, bazată pe principiul respectării legii şi a valorilor general-umane.
Astfel, în cadrul Programului Naţional, de Procuratura Generală a Republicii Moldova au fost propuse un şir de acţiuni, cu antrenarea reprezentanţilor diferitor structuri ale statului, menite să asigure crearea unor mecanisme eficiente la nivel naţional, după modelul celora care funcţionează pe teritoriul Uniunii Europene, de îmbunătăţire a metodelor de combatere şi prevenire a criminalităţii.
Planul de acţiuni, propus de Procuratura Generală este axat în principal pe: contracararea criminalităţii transfrontaliere ( în special, traficul de fiinţe umane, de stupefiante; terorismul; contrabanda cu substanţe periculoase, armament şi mărfuri interzise etc.), combaterea fenomenului migraţiunii ilegale în general, înlăturarea infracţionalităţii de corupţie etc., înfăptuirea justiţiei bazată pe respectarea legii şi cooperarea cu alte organe statale şi în special cu structurile similare ale Uniunii Europene.
ACTIVITATEA SEEPAG
Ppentru facilitarea asistenţei internaţionale în materie penală în ţările din sud-estul Europei, la reuniunea din 12 decembrie 2003, la Belgrad/Serbia, reprezentanţii Procuraturilor a 12 state au consimţit asupra constituirii Grupului Consultativ a Procurorilor din Sud-Estul Europei (SEEPAG), care a devenit operaţional la 15 decembrie 2004 după semnarea actelor de bază, inclusiv şi de Procuratura Republicii Moldova.
Scopul principal a SEEPAG este de a organiza acordarea asistenţei juridice în materie penală între statele membre în cercetările penale transfrontaliere în mod eficient şi termeni cît mai restrînşi, în cazul cererilor adresat cu respectarea căilor prevăzute de legislaţia naţională şi internaţională.
|
|
|
|
|
