PROCURATURA GENERALA

Aparatul Procurorului General
   Aparatul Procurorului General este o subdiviziune a Procuraturii Generale care asigură asistenţa organizatorică, informaţională şi tehnică a activităţii Procurorului General,în vederea executării de către acesta a atribuţiilor prevăzute de Constituţie şi Legea cu privire la Procuratură.
   Activitatea Aparatului Procurorului General este reglementată de Constituţia Republicii Moldova, Legea cu privire la Procuratură, alte legi, actele normative ale Procuraturii Generale, dispoziţiile adoptate de şeful Aparatului Procurorului General şi prezentul Regulament.Competenţa generală a Aparatului Procurorului General constă în:
-realizarea acţiunilor de perfecţionare a organizării activităţii organelor Procuraturii, stilului şi metodelor de activitate ale Procuraturii Generale şi ale procuraturilor subordonate, consolidarea disciplinei executorii şi programarea activităţii;
-asigurarea participării Procuraturii la procesul legislativ, elaborarea proiectelor de acte normative ce ţin de activitatea Procuraturii sau de perfecţionarea cadrului juridic existent, efectuarea de studii în legătură cu problemele de drept apărute, aplicarea unitară a legislaţiei de către organele Procuraturii, gestionarea sistemului informaţional etc.
-asigurarea cooperării şi programelor internaţionale, acordarea asistenţei juridice internaţionale în materie penală;
-controlul activităţii operative de investigaţii şi asigurarea regimului secret în organele Procuraturii;
-organizarea executării şi ţinerii lucrărilor de secretariat în organele Procuraturii;
-coordonarea activităţii organelor Procuraturii în vederea asigurării fluxului normal de informaţii publice către mijloacele de informare în masă în cazurile în care sunt vizate aspecte ce ţin de activitatea organelor Procuraturii.
   Structura Aparatului Procurorului General
Aparatul Procurorului General este constituit din:
1. Secţia organizare şi control

Secţia organizare şi control (în continuare Secţia) este o subdiviziune a Procuraturii Generale, care activează în cadrul Aparatului Procurorului General în scopul eficientizării şi perfecţionării continue a activităţii organelor Procuraturii, consolidării disciplinei executorii, programării pe baze ştiinţifice a activităţii.
În virtutea atribuţiilor sale de serviciu secţia elaborează proiectele planurilor de activitate ale Procuraturii Generale, Colegiului Procuraturii în baza propunerilor motivate ale direcţiilor şi le prezintă Procurorului General pentru aprobare; exercită controlul executării planurilor de activitate a Procuraturii Generale şi Colegiului Procuraturii, analizează şi controlează executarea planurilor de activitate a direcţiilor, secţiilor, serviciilor Procuraturii Generale, procuraturilor teritoriale şi specializate; organizează şedinţele Colegiului Procuraturii, asigură elaborarea notelor informative şi proiectelor hotărârilor Colegiului şi le prezintă Procurorului General în termenii stabiliţi, întocmeşte procesele-verbale ale şedinţelor Colegiului; exercită controlul executării hotărârilor Colegului, ordinelor, dispoziţiilor şi instrucţiunilor executării ale Procurorului General; efectuează controalele-expres ale subdiviziunilor Procuraturii Generale, procuraturilor teritoriale şi specializate conform planului aprobat de Procurorul General şi prezintă nota informativă despre rezultatele controlului pentru a fi discutate la şedinţele Consiliului Procurorului General; acordă ajutor practic şi metodic procurorilor teritoriali şi specializaţi numiţi în funcţie pentru primul termen în problemele organizării activităţii procuraturii; ţine baza de date statistice privind starea criminalităţii, activitatea organelor Procuraturii, execută şi alte atribuţii stabilite prin acte normative sau la indicaţiile Procurorului General.
În activitatea cotidiană, Secţia prezintă Procurorului General informaţii despre starea reală în subdiviziuni pe liniile principale de activitate, depistează neajunsurile în organizarea acestei activităţi, propune recomandări de înlăturare a acestora.
Criteriul de bază în activitatea Secţiei a fost şi rămâne obiectivitatea în aprecieri, corelarea măsurilor de control cu acordarea ajutorului practic necesar subdiviziunilor Procuraturii Generale, procuraturilor teritoriale şi specializate.
2. Secţia cooperare internaţională şi integrare europeană

Odată cu formarea în anul 1992 a Procuraturii Republicii Moldova, activitatea de cooperare internaţională în materie penală a fost pusă în sarcina Direcţiei urmărire penală, dat fiind faptul că în perioada Uniunii Sovietice şi imediat după destrămare, relaţiile de colaborare a organelor de drept ale Republicii Moldova cu cele din alte state se limitau la Federaţia Rusă, Ucraina şi alte foste republici sovietice. Ulterior, în procesul de consolidare a independenţei şi afirmare a Republicii Moldova ca subiect distinct în relaţiile de drept internaţional, a crescut considerabil activitatea de acordare şi solicitare a asistenţei juridice internaţionale în materie penală. Deschiderea pieţii mondiale, posibilitatea deplasării în statele străine, emigrarea unui număr considerabil de persoane, migraţia în masă au generat şi numeroase cazuri de activitate infracţională transfrontalieră, concomitent, cu activitatea de asistenţă juridică internaţională.
Pornind de la necesitatea obiectivă, în anul 1998, prin Ordinul nr.1250-p din 24.12.1998 a Procurorului General, V.Catană, a fost instituită funcţia de ajutor superior al Procurorului General pentru relaţii internaţionale.
În octombrie 1999 pentru prima dată a fost formată în cadrul Procuraturii Republicii Moldova - Secţia relaţii internaţionale, în cadrul căreia activa un singur procuror, în funcţia de procuror superior.
În iunie 2000 Secţia a fost reorganizată în Serviciul relaţii internaţionale, fiind prevăzute pentru serviciu 2 unităţi de procuror superior. Doar în septembrie 2001, Serviciului relaţii internaţionale a fost oferită unitatea de Şef de serviciu.
Dezvoltarea în ascendenţă a relaţiilor internaţionale a condus la creşterea considerabilă a numărului de adresări către autorităţile de drept străine, cît şi a cazurilor de extrădare.
Prin Ordinul nr.369p din 10.06.2003 al Procurorului General, V.Rusu, Serviciul relaţii internaţionale a fost restructurat în Secţia cooperare internaţională. Prin acelaşi ordin a fost aprobată o nouă schemă de încadrare a Secţiei, care includea funcţiile: Şef de secţie, Şef-adjunct şi 4 unităţi de procuror de secţie.
Odată cu aprobarea în 2004 a unei noi organigrame a Procuraturii Generale, Secţia respectivă a fost recunoscută ca o subdiviziune independentă în cadrul Aparatului Procurorului General, care activează sub conducerea Procurorului General, Şefului Aparatului Procurorului General în conformitate cu Legea cu privire la Procuratură, cu Regulamentul Aparatului Procurorului General şi Regulamentul Secţiei.
Din anul 2003 Secţia a activat sub diverse titulaturi, iar prin Ordinul nr. 391-p din 10.06.2005 al Procurorului General, denumirea ei s-a modificat în Secţia cooperare internaţională şi integrare europeană.
Cronologia existenţei subdiviziunii date este relativ scurtă, însă din aceste motive importanţa ei nu scade. Astfel, pînă în iunie 2003 de competenţa exclusivă a Secţiei ţinea examinarea şi organizarea executării cererilor de asistenţă juridică în materie penală în cauzele penale în curs de examinare (atît cele adresate autorităţilor naţionale de state străine, cît şi cele formulate de organele de drept moldave), cererile de extrădare (în toate cazurile), cererile de preluare şi transfer a urmăririi penale, unele cazuri de recunoaştere a hotărîrilor penale ale instanţelor străine.
Odată cu modificarea legislaţiei procesual penale naţionale, competenţa Procuraturii Generale în materie de extrădare a fost împărţită cu Ministerul Justiţiei, în ce priveşte cazurile de extrădare a persoanelor condamnate. Acest fapt însă nu a micşorat volumul asistenţei juridice puse în sarcina Secţiei.
Activitatea de bază a Secţiei în materie de asistenţă juridică în materie penală este următoarea:
a)examinarea cererilor de comisie rogatorie, parvenite din alte state, organizarea executării lor pe teritoriul Republicii Moldova, ţinerea la control a termenului şi modului de executare;
b)examinarea cererilor de comisie rogatorie, întocmite de organele de urmărire penală din Republica Moldova, în scopul expedierii lor în alte state, deciderea privind oportunitatea transmiterii lor spre executare autorităţilor judiciare străine, corespunderea lor cerinţelor instrumentelor internaţionale de colaborare în materie penală, pregătirea actelor şi demersurilor respective;
c)examinarea, în comun cu Direcţia control a urmăririi penale a Procuraturii Generale, a cererilor de transfer de urmărire penală a cetăţenilor străini, ce au comis infracţiuni pe teritoriul Republicii Moldova, parvenite de la organele naţionale de urmărire penală, în vederea înaintării lor autorităţilor competente ale statelor străine pentru continuarea urmăririi penale;
d)examinarea, în comun cu Direcţia control a urmăririi penale a Procuraturii Generale, a cererilor de transfer de urmărire penală, parvenite din alte state, emiterea ordonanţelor de preluare sau refuz în preluarea urmăririi penale;
e)examinarea cererilor de extrădare, întocmite de organele de urmărire penală naţionale, iniţierea procedurii de extrădare în faţa autorităţilor străine;
f)iniţierea şi organizarea tranzitării de către persoanele extrădate a teritoriilor unor terţe state;
g)ţinerea la control a respectării “regulii specialităţii”, a altor norme de drept internaţional cu informarea statelor ce au admis extrădarea despre deciziile luate pe aceste cauze;
h)examinarea cererilor de extrădare parvenite de la organele abilitate ale altor state, pregătirea hotărîrilor de refuz în extrădare, înaintarea în instanţa de judecată a demersurilor de extrădare şi participarea la şedinţele de judecată în procesul de examinare a posibilităţii extrădării, etc.
Din octombrie 2004, în competenţa Secţiei au fost incluse şi un şir de activităţi relevante cooperării şi programelor internaţionale, şi anume:
a)urmăreşte punerea în practică a acordurilor (protocoalelor) internaţionale în vigoare;
b)asigură participarea reprezentanţilor procuraturii la conferinţele, seminarele, simpozioanele naţionale şi internaţionale în care se dezbat probleme specifice activităţilor procuraturii;
c)urmăreşte întocmirea de rapoarte şi informări în legătură cu vizitele efectuate în străinătate de reprezentanţi ai Procuraturii Generale;
d)face propuneri în vederea armonizării legislaţiei interne cu reglementările internaţionale la care Moldova este parte;
e)asigură legăturile cu oficiile diplomatice şi consulatele străine acreditate în Moldova, etc.
Secţia cooperare internaţională şi integrare europeană monitorizează implicarea şi executarea de organele procuraturii a Planului de Acţiuni RM-UE.
Primul procuror în domeniul asistenţei internaţionale în materie penală, desemnat în anul 1998, a fost dna Cornelia Vicleanschi, care în 2001 a devenit Şef al Serviciului relaţii internaţionale, activînd în această funcţie pînă în 2004. În perioada 2004-2005 în funcţia respectivă a activat dna Larisa Miculeţ. În prezent, Şef al Secţiei este dl. Anatolie Pîrnău, care în perioada 2004-2005 a activat în funcţie de Şef adjunct al Secţiei.
3. Secţia analiză, prognoă şi elaborări
Secţia analiză, prognoză şi elaborări a fost instituită prin ordinul Procurorului General, în scopul asigurării participării Procuraturii la procesul legiferării, asigurării unui cadru normativ departamental compatibil cu Constituţia Republicii, cu alte acte legislative, aducerii în concordanţă a legislaţiei care reglementează activitatea Procuraturii la normele dreptului internaţional, elaborării proiectelor de acte normative sau de perfecţionare a cadrului normativ departamental existent, efectuării de studii în legătură cu problemele de drept apărute sau de aplicare unitară a legislaţiei de către organele Procuraturii, exercitării expertizei judiciare a actelor normative ale Procuraturii şi acordării asistenţei metodologice subdiviziunilor Procuraturii Generale, procuraturilor teritoriale şi specializate în vederea îmbunătăţirii procesului de elaborare a proiectelor actelor normative etc.
Drept activitate primordială a secţiei se consideră asigurarea interacţiunii şi promovarea proiectelor de acte legislative şi normative elaborate de Procuratura Generală în cadrul autorităţilor de stat, abilitate cu funcţii de adoptare a lor, în scopul ajustării legislaţiei naţionale care reglementează activitatea Procuraturii, altor organe de drept la standardele europene şi în ultima instanţă la consolidarea capacităţii justiţiei în Republica Moldova, în contextul executării priorităţilor menţionate în Planul de Acţiuni UE - Moldova şi Strategiei de dezvoltare a organelor Procuraturii pentru perioada anilor 2005-2010, precum şi a proiectelor elaborate în cazul constatării inexistenţei de acte legislative în domeniul respectiv şi lipsa reglementărilor în materie.
Astfel, pe parcursul activităţii sale, Secţia analiză, prognoză şi elaborări a participat nemijlocit la elaborarea unor proiecte de acte legislative şi promovarea lor în Guvernul şi Parlamentul Republicii, principalele din ele fiind: Legea cu privire la Procuratură; Legea cu privire la modificarea şi completarea Legii privind gradele de clasificare şi gradele militare a procurorilor; Legea cu privire la modificarea şi completarea Codului cu privire la contravenţiile administrative; Legea privind ratificarea Convenţiei Europene de transfer a procedurilor în materie penală, semnată la Strasbourg la 15 mai 1972; Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, care prevede aducerea în concordanţă a Codului penal şi a Legii privind combaterea corupţiei şi protecţionismului la exigenţele ce rezultă din prevederile Convenţiei penale privind corupţia referitoare la adoptarea de către fiecare parte a convenţiei a măsurilor în vederea incriminării faptelor de corupţie săvârşite de către agenţi publici străini; Legea cu privire la organele de constatare , etc.
De asemenea, Secţia analiză, prognoză şi elaborări a participat nemijlocit la elaborarea cadrului normativ departamental care reglementează activitatea organelor Procuraturii, activitate în cadrul căreia, de către lucrătorii secţiei au fost elaborate 70 de acte, inclusiv coduri (deontologic), strategii, concepţii, regulamente, instrucţiuni, ordine şi dispoziţii.
În cadrul secţiei activează 3 procurori, ajutaţi de un specialist-principal.
4. Secţia generală

Istoria acestei secţii începe odată cu instituirea unei procuraturi în fosta R.S.S.M. Această subdiviziune a fost cunoscută pînă în 1993 ca Cancelaria procuraturii Republicii Moldova sau cancelaria Procuraturii republicane.
Pe parcursul acestor 15 ani odată cu evoluarea situaţiei social-politice, cu reorganizarea revoluţionară a întreg statului şi în deosebi a competenţelor organele Procuraturii, s-a schimbat şi a evoluat în mod iminent şi această subdiviziune a Procuraturii Generale, dar care a menţinut drept sarcina prioritară de a fi baza informaţională a sistemului organelor procuraturii.
În 1993 prin ordinul Procurorului General 255-l din 11.05.1993 a fost modificată denumirea „cancelaria procuraturii republicane” în „secţia generală”, având o structură aparte cu următoarele servicii: cancelaria, arhiva, biroul de dactilografiere, expediţia, grupul de traducători, biroul de multiplicare şi un personal scriptic de 33 unităţi. În cadrul secţiei erau o unitate de şef de secţie, 1 de şef-adjunct de secţie, 1 consultant, 1 şef de birou, apoi inspectori superiori şi inspectori, dactilografe şi traducători.
Odată cu proclamarea Republicii Moldova, trecerea la alfabetul latin şi începerea reformării organelor Procuraturii, secţia s-a încadrat activ în acest proces, reorganizând procesul de înregistrare şi circulaţie a documentelor, participând activ la traducerea aparatului informativ, la elaborarea în limba de stat a unor proiecte de legi, de acte normative etc.
Astfel în primul rând s-a trecut la înregistrarea alfabetică conform alfabetului latin, apoi s-au creat noi grupuri de corespondenţi în conformitate cu realiile vieţii social-politice ale statului. Cu încetul ne-am dezis de unele practici perimate din activitate, de unele şabloane din vechiul sistem, dar păstrând integritatea informaţiei, fişelor, registrelor, dosarelor, care prezentau o anumită valoare istorică şi practică.
În 1992 din Procuratura Generală a Federaţiei Ruse de către consultantul secţiei Maria Mamalîga şi specialistul principal Liliana Nani au fost selectate şi aduse în Moldova un şir de dosare şi materiale în referire la cetăţeni moldoveni, la alte circumstanţe din acest areal. Aceste documente completează azi fondul nostru arhivistic şi este de un real folos în activitatea noastră.
La 27.12.1996 sunt aprobate de către Colegiul Procuraturii Generale primele Instrucţiuni cu privire la ţinerea lucrărilor de secretariat şi arhivă în organele Procuraturii în limba de stat. Acest document a pus bazele normative şi a reglementat procesul de înregistrare, evidenţă şi circulaţie a documentelor în organele Procuraturii, a dat naştere unui limbaj corect, unor termeni specifici pentru această activitate, care apoi a devenit o terminologie consacrată şi care azi nu mai este de nimeni contestată. Acest lucru a devenit posibil datorită exigenţelor conducerii Procuraturii faţă de forma, conţinutul documentelor, practic am învăţat limbajul juridic în limba maternă.
Astfel secţia generală şi-a întocmit primul regulament şi elaborat primele fişe de post ale colaboratorilor. Cu mici modificări, pînă în prezent secţia exercită următoarele atribuţii:
a)organizează executarea şi poartă răspunderea pentru ţinerea lucrărilor de secretariat în toate subdiviziunile Procuraturii Generale;
b)elaborează regulamente, instrucţiuni privind ţinerea lucrărilor de secretariat şi de arhivă în organele Procuraturii;
c)poartă răspunderea pentru întocmirea actelor în conformitate cu standardele valabile în Republica Moldova;
d)poartă răspunderea pentru integritatea corespondenţei primite şi expediate în/din Procuratura Generală;
e)primeşte şi face controlul primar al corespondenţei primite de la cetăţeni şi organe de stat, instituţii obşteşti, agenţi economici etc.;
ftriază corespondenţa în vederea înregistrării conform esenţei documentului primit;
g)efectuează înregistrarea corespondenţei la fişierul alfabetic, registre de evidenţă, baza de date, la fişierul actelor de control etc.;
h)selectează corespondenţa pentru conducerea Procuraturii Generale;
i)sistematizează şi repartizează corespondenţa între Direcţii şi secţii conform direcţiilor de activitate şi competenţă;
j)ţine evidenţa corespondenţei primite, a documentelor cu termen de control;
k)expediază destinatarilor corespondenţa întocmită de direcţiile şi secţiile Procuraturii Generale;
l)efectuează lucrări de dactilografiere;
m)efectuează traducerea şi redactarea documentelor;
n)efectuează selectarea şi păstrarea în arhivă a documentelor;
o)efectuează multiplicarea documentelor;
p)efectuează controlul organizării corecte a lucrărilor de secretariat în secţiile Procuraturii Generale, în procuraturile subordonate, cât şi respectării dispoziţiilor Instrucţiunilor privind ţinerea lucrărilor de secretariat în organele Procuraturii;
q)exercită alte atribuţii stabilite prin actele normative sau la indicaţia conducerii Procuraturii Generale;
Activitatea desfăşurată la acea perioadă de tranziţie a permis adaptarea acestui sistem la noile cerinţe impuse de schimbările din societate. Faptul alinierii noastre la nişte standarde mai performante ca organizare şi naţionale în fond se datorează în mare măsură unor colaboratori devotaţi acestei activităţi, plini de entuziasm şi de o înaltă responsabilitate.
Primul şef al cancelariei, ajutor al Procurorului Republicii a fost pînă în septembrie 1991 dna Larisa Rotari, iar primul şef al secţiei generale a fost Cornelia Vicleanschi, urmată apoi de Ludmila Bagrin şi Maria Zlotea.
Continuă să activeze azi veteranii secţiei: L.Feskova, A.Gorbacevskaia, M.Mamalîga, A.Ceban, Iu.Brunchi, M. Lungu. Sunt acei care constituie azi fondul „de aur” nu numai al secţiei, dar al organelor Procuraturii, în general.
Mulţi dintre colaboratorii secţiei de acum 5-10 ani sunt azi procurori cu experienţă, care au păstrat acea atitudine plină de responsabilitate şi conştiinciozitate în activitatea curentă. Printre ei sunt: Procuratura Generală: L. Nani, L. Bagrin, M. Zlotea, C.Vicleanschi, O.Suveică, în procuraturile din teritoriu: L. Guzun, D. Tăut, L.Movilă, A. Gîrlă etc.
Din 2004 secţia participă la crearea unui nou cadru normativ relativ acestei activităţi. Astfel la din octombrie 2004 pînă în februarie 2005 sunt elaborate şi aprobate prin ordinele Procurorului General un şir de acte, cum ar fi: Regulamentul secţie generale, noile Instrucţiuni privind ţinerea lucrărilor de secretariat şi arhivă în Procuratura Generală, Instrucţiuni privind ţinerea lucrărilor de secretariat şi arhivă în procuraturile teritoriale şi specializate, fişele de post ale specialiştilor secţiei, Indicatorul documentelor-tip şi al termenelor lor de păstrare.
Secţia se încadrează activ în punerea în aplicare a unui sistem automatizat de înregistrare şi evidenţă a documentelor în vederea creării unei baze de date departamentale unice.
5. Serviciul de presă

Serviciul de presă al Procuraturii Generale, instituit prin ordinul Procurorului General nr.746 – p din 27.11.2003 (în continuare, serviciul) este o subdiviziune a Aparatului Procurorului General care coordonează activitatea organelor Procuraturii în vederea asigurării fluxului normal de informaţii publice către mass-media în toate situaţiile în care sunt vizate aspecte care ţin de activitatea organelor procuraturii.
Serviciul îşi organizează activităţile în conformitate cu prevederile Constituţiei Republicii Moldova, Legii cu privire la Procuratură, Legii presei, Legii privind accesul la informaţie, alte legi şi acte normative, precum şi Regulamentul serviciului de presă.
Serviciul de presă este încadrat cu 2 procurori şi un specialist principal.
În conformitate cu sarcinile care îi revin, serviciul:
-difuzează mijloacelor de informare în masă materiale ce reflectă activitatea organelor procuraturii;
-organizează conferinţe de presă, briefing-uri, emisiuni televizate şi radiofonice cu participarea procurorilor;
-acordă lucrătorilor Procuraturii ajutor în pregătirea materialelor publicistice;
-oglindeşte prin imagini video şi foto unele activităţi şi evenimente din Procuratură;
-analizează şi rezumă materiale difuzate în presa scrisă şi electronică care vizează sau necesită intervenirea organelor procuraturii informînd conducerea Procuraturii, procuraturile teritoriale şi specializate;
-elaborează recomandări metodice în vederea utilizării mijloacelor mass-media în asigurarea transparenţei

activităţii Procuraturii.
Pe parcursul activităţii, serviciul a contribuit considerabil la facerea publică a muncii procurorilor, furnizînd operativ informaţii cu caracter social sporit în mai mult de 100 de adrese electronice, cu plasarea ulterioară pe platformele site-ului oficial al Procuraturii. De asemenea, de către serviciul de presă au fost pregătit şi editat primele 8 numere ale Buletinului Informativ al Procuraturii Republicii Moldova, inclusiv 2 în versiunea electronică. La iniţiativa şi cu participarea serviciului de presă au fost turnate 3 filme documentare „Consacraţi Legii”.
6.Secţia controlulu activităţii operative de investigaţii şi asigurarea regimului secret în organele Procuraturii

Secţia controlul activităţii operative de investigaţii şi asigurarea regimului secret în organele Procuraturii este o subdiviziune a Aparatului Procurorului General, care a fost creată în decembrie 2003, în rezultatul reorganizării Serviciului supraveghere a activităţii operative de investigaţii, fondat în luna martie a anului 2000. Secţia include Serviciul tehnologii informaţionale, condus de un procuror, şef al serviciului.
Secţia îşi organizează activităţile în conformitate cu prevederile Constituţiei Republicii Moldova, Legii cu privire la Procuratură, Legii privind activitatea operativă de investigaţii, Legii cu privire la secretul de stat, Legii cu privire la documentul electronic şi semnătura digitală, Legii cu privire la informatizare şi la resursele informaţionale de stat, Legii privind accesul la informaţie, Legii cu privire la Sistemul informaţional integral automatizat de evidenţă a infracţiunilor, a cauzelor penale şi a persoanelor, care au săvîrşit infracţiuni, alte legi, precum şi ordinile şi indicaţiile Procurorului General, Regulamentul Aparatului Procurorului General şi Regulamentul secţiei.
Întru îndeplinirea sarcinilor menţionate secţia conlucrează cu celelalte subdiviziuni ale Procuraturii.
Direcţiile principale de activitate ale secţiei sânt: controlul activităţii operative de investigaţii; controlul executării legilor de către organele care exercită activitatea operativă de investigaţii şi legalitatăţii hotărîrilor adoptate de aceste organe; controlul îndeplinirii sarcinilor activităţii operative de investigaţii; controlul legalităţii şi temeiniciei pornirii, efectuării şi încetării activităţii operative de investigaţii; controlul nemijlocit al lucrului operativ de investigaţie în dosarele de evidenţă operativă şi materialele operative, respectării legalităţii în cadrul înfăptuirii măsurilor operative de investigaţii de către subdiviziunile aparatelor centrale ale Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova, Ministerului Apărării, Serviciului Protecţie şi Pază de Stat, Departamentului Controlului Vamal, Departamentului instituţiilor penitenciare al Ministerului Justiţiei, Departamentului trupelor de grăniceri; examinarea ordonanţelor şi materialelor, prezentarea demersurilor, în cazurile prevăzute de lege, privind autorizarea efectuării măsurilor operative de investigaţii; analiza şi generalizarea datelor statistice şi a altor date, care caracterizează starea executării legilor de către organele care exercită activitatea operativă de investigaţii şi legalitatea hotărîrilor adoptate, înaintarea propunerilor privind consolidarea legalităţii în activitatea acestor organe; examinarea, în limita competenţei, a petiţiilor vizînd acţiunile organelor care exercită activitatea operativă de investigaţii, întreprinderea măsurilor în vederea restabilirii drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice, compensării daunei cauzate, în conformitate cu legislaţia; prezentarea avizelor referitoare la actele normative departamentale, care reglementează organizarea, metodele şi tactica efectuării măsurilor operative de investigaţii, emise de către organele care exercită activitatea operativă de investigaţii şi prezentate Procuraturii Generalei pentru coordonare; participarea la elaborarea proiectelor de ordine şi dispoziţii ale Procurorului General, proiectelor de acte normative privind problemele ce ţin de competenţa secţiei; exercitarea controlului asupra executării ordinelor şi dispoziţiilor Procurorului General privind problemele controlului asupra executării legilor de către organele care exercită activitatea operativă de investigaţii; asigurarea organizatorico-metodică a activităţii procurorilor abilitaţi cu problemele ce ţin de controlul executării legilor de către organele care exercită activitatea operativă de investigaţii, acordarea ajutorului nemijlocit în organizarea acestei activităţi, răspîndirea practicii pozitive a procurorilor în acest domeniu; asigurarea regimului secret în organele Procuraturii la ţinerea lucrărilor de secretariat şi evidenţa documentelor privind activitatea operativă de investigaţii.
În domeniul asigurării procesului informaţional, Secţia asigură formarea şi administrarea Sistemul informaţional al organelor Procuraturii ; formarea Băncii de date a sistemului informaţional, modernizarea şi perfecţionarea sistemului şi organizarea asigurării informaţionale; instalarea, exploatarea şi întreţinerea tehnică a reţelelor informatice; evidenţa şi controlul utilizării cheilor de acces; acumularea, păstrarea şi furnizarea către utilizator a informaţiei documentate; asigurarea confidenţială a accesului la resursele informaţionale ale utilizatorilor Sistemului; asigurarea accesului operativ la Banca de date a sistemului; asigurarea realizării de sine stătătoare de către fiecare utilizator a acumulării, păstrării, înnoirii şi analizei informaţiei de profil; asigurarea securităţii informaţionale; acordarea asistenţei metodice privind modul de utilizare a Sistemului; controlul funcţionării şi modului de utilizare a Sistemului.
Secţia este condusă de un procuror, şef al secţiei, numit prin ordinul Procurorului General. În cadrul secţiei activează procurori şi specialişti.
7. Serviciul tehnologii informaţionale

Serviciul tehnologii informaţionale a fost creat conform ordinului Procurorului General din 09.03.2005 din cadrul secţiei activitatea operativă de investigaţii şi asigurarea regimului secret în organele procuraturii, care este condus de procurorul, şef al serviciului Veaceslav Soltan. Atribuţiile serviciului constau în formarea şi administrarea sistemul informaţional al organelor Procuraturii, asigurarea securităţii informaţionale, formarea băncii de date a sistemului, organizarea asigurării informaţionale, modernizarea şi perfecţionarea sistemului., evidenţa şi controlul utilizării cheilor de acces, asigurarea confidenţială a accesului la resursele informaţionale ale utilizatorilor sistemului.
Dintre atribuţiile care îi revin serviciului fac parte formarea, modernizarea şi administrarea unui sistem informaţional integrat a organelor procuraturii. Realizarea unui astfel de program s-a efectuat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene, în cadrul Programului BUMAD (Program de asistenţă pentru prevenirea abuzului şi traficului de droguri în Belarus, Ucraina şi Moldova), a proiectului PNUD şi prin eforturile specialiştilor Întreprinderii de Stat „Centrul de telecomunicaţii speciale”. Procuratura Generală a fost prima şi unica instituţie din Republica Moldova dotată cu un astfel de sistem, actualmente, fiind interconectate circa 360 de computere din cadrul Procuraturii.
Fiind implementat un sistem informaţional integrat, în legătură cu specificul activităţii Procuraturii, momentele - cheie au fost: confidenţialitatea, securitatea, viteza de răspuns şi protejarea prin mijloace criptografice şi tehnice a datelor deţinute. În prezent, sistemul informaţional integrat a organelor Procuraturii are acces la diferite baze de date cum ar fi baza de date a Serviciului Vamal, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Dezvoltării Informaţionale, Departamentul Instituţiilor penitenciare, Departamentul de Grăniceri. Etapa a doua prevede conexarea subdiviziunilor Procuraturii din teritoriu. La momentul actual procuraturile teritoriale şi specializate din mun. Chişinău sînt conectate la sistemul informaţional integrat al Procuraturii prin fibre optice.Au fost deja conectate la sistem procuraturile mun. Bălţi şi raionul Ialoveni.
Datorită sistemului menţionat s-au implementat următoarele servicii: „INTERNET”, „Poşta electronică”, Sistemul de video-conferinţe.
Prin colaborare cu Întreprinderea de Stat „MOLDATA” Serviciul tehnologii informaţionale a proiectat şi a implementat în toate subdiviziunile organelor Procuraturii sistemul de circulaţie a documentelor „DOCUMENT-WEB”, sistemul automatizat „Jurist”, „Practica judiciară”, „Personal”.
Cu susţinerea specialiştilor de la „Moldinfonet” Serviciul tehnologii informaţionale a proiectat şi programat pagina oficială a Procuraturii Republicii Moldova( www.procuratura.md), conform cerinţelor Hotărîrii Guvernului nr.668 din 19.06.2006.
De asemenea, cu concursul Companiei de telefonie mobilă „Voxtel”, pentru 1150 abonaţi este asigurată legătura telefonică corporativă, care la momentul de faţă prezintă cea mai vastă reţea telefonică a angajaţilor din organele de drept.
Conform Hotărîrii Guvernului nr.1202 din 17.10.2006 a fost aprobată Concepţia Sistemului informaţional integrat al organelor de drept. Pentru realizarea Concepţiei menţionate se implementează proiectul – pilot al sistemului informaţional integrat al organelor Procuraturii, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiţiei şi instanţelor judecătoreşti.
Sistemele respective constituie un aport considerabil la sporirea eficienţei activităţii Procuraturii, reducerea cheltuielilor financiare, umane şi de timp.
Însă, sistemele nominalizate necesită a fi protejate. Astfel, Serviciul tehnologii informaţionale a participat în grupul de lucru pentru elaborarea proiectelor Concepţiei securităţii informaţionale, al Legii pentru combaterea fraudei prin mijloacele electronice, al Legii privind modificarea capitolului XI „Infracţiuni în domeniul informaticii şi telecomunicaţiilor” al Părţii speciale din Codul penal, Concepţiei sistemului informaţional integrat a organelor de drept.

În perspectivă se preconizează proiectarea şi implementarea serviciului de IP telefonie prin intermediul sistemului informaţional integrat al organelor Procuraturii, sistemului automatizat de analiză şi statistică „Info PG”;conectarea prin fibre optice la sistemul informaţional indicat a procuraturilor raionale; dezvoltarea sistemului de video-conferinţă, cu perspectiva perfecţionării procurorilor la distanţă, dezvoltarea proiectului sistemului informaţional integrat al organelor Procuraturii, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiţiei şi instanţelor judecătoreşti pe întreg teritoriu al Republicii Moldova , ce va permite efectuarea unei activităţi analitice, de prognozare, prevenire şi combatere a criminalităţii, prin instruirea şi perfecţionarea permanentă a lucrătorilor organelor Procuraturii, Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului Justiţiei, instanţelor judecătoreşti în domeniul e-servicii, recepţionării înregistrării informaţiei audio/video din sediul serviciilor de gardă, la locul de audiere a bănuiţilor, învinuiţilor, martorilor, părţilor vătămate, şedinţelor în instanţele de judecată etc.
8.Secţia securitate internă

Secţia securitate internă a Procuraturii Generale reprezintă o subdiviziune structurală independentă subordonată direct Procurorului General, care a fost creată prin ordinul Procurorului General în luna ianuarie 2003. Obiectivul secţiei îl constituie asigurarea securităţii interne a organelor Procuraturii şi apărarea vieţii, sănătăţii, drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, asigurarea supremaţiei legii. Cadrul juridic al activităţii secţiei îl constituie Constituţia Republicii Moldova, Convenţiile internaţionale la care Republica Moldova este parte, Legea cu privire la Procuratură, Codul deontologic al procurorilor, legislaţia în vigoare, ordinele şi dispoziţiile Procurorului General, Concepţia asigurării securităţii interne în organele Procuraturii, Regulamentul secţiei, Regulamentul cu privire la efectuarea controlului de serviciu în organele Procuraturii. .
Secţia activează în componenţa procurorului, şef al secţiei V. Ababii, procurorul, adjunct al şefului de secţie N. Tabuncic, procurorii de secţie A. Lozan şi N. Cernous.
Din luna iunie 2006 în cadrul secţiei securitate internă activează şi consultantul în domeniul auditului intern R. Surdu.
Asigurarea securităţii interne a organelor Procuraturii se efectuează prin activitatea în vederea creării şi menţinerii unor condiţii favorabile menite să asigure realizarea cu succes a sarcinilor procuraturii, stipulate în Legea cu privire la Procuratură, apărarea organelor Procuraturii de atentatele criminale, eliminarea şi preîntâmpinarea consecinţelor negative ale unor astfel de fenomene.
Sarcinile principale ale secţiei sunt: preîntâmpinarea încadrării în organele procuraturii a persoanelor ce urmăresc scopuri ilegale, depistarea, prevenirea şi curmarea infracţiunilor, contravenţiilor administrative şi încălcărilor disciplinare comise de către lucrătorii procuraturii, depistarea şi înlăturarea cauzelor şi condiţiilor care au favorizat la comiterea încălcărilor şi infracţiunilor, asigurarea protecţiei juridice a lucrătorilor procuraturii şi rudelor apropiate ale acestora.
Primordială în activitatea secţiei securitate internă este activitatea de profilaxie în rândurile procurorilor.
Datorită eforturilor şi măsurilor eficiente de profilaxie pe parcursul ultimilor doi ani în privinţa procurorilor nu au fost pornite şi instrumentate procese penale.
Lucrătorii secţiei au efectuat circa 120 controale privind respectarea cerinţelor asigurării securităţii interne în subdiviziunile Procuraturii, în rezultatul cărora persoanele care au admis încălcări la acest capitol au fost supuse răspunderii disciplinare.

La început

Şef al Direcţiei conducere a urmăririi penale
Direcţia conducere a urmăririi penale
     Direcţia conducere a urmăririi penale în organele centrale ale Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciul Vamal este una din subdiviziunile de bază ale Procuraturii Generale, înfiinţată prin ordinul Procurorului General la 22.05.2006.
     Direcţia îşi axează activitatea pe principiile consacrate în Constituţia Republicii Moldova, Legea cu privire la Procuratură, Codul de procedură penală, alte acte legislative, tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, deciziile Colegiului Procuraturii, ordinele, dispoziţiile şi indicaţiile Procurorului General, indicaţiile Prim-adjunctului Procurorului General.
     Activitatea cotidiană este organizată în conformitate cu planurile de activitate ale Direcţiei, Procuraturii Generale şi cele trasate de Colegiului Procuraturii. În vederea realizării sarcinilor comune Direcţia cooperează cu alte subdiviziuni structurale ale Procuraturii Generale.
     Direcţia este condusă de şeful ei şi include în componenţa sa două secţii :
- Secţia conducere a urmăririi penale în organele centrale ale MAI şi SV;
- Secţia prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane.
     Secţiile sînt dirijate de şefi şi şefi - adjuncţi, care îndrumează şi supraveghează activitatea lucrătorilor operativi.
     Sarcinile de bază şi direcţiile de activitate ale Direcţiei sînt realizarea măsurilor de combatere a criminalităţii şi asigurării supremaţiei legii, conducerea şi controlul activităţii organelor de urmărire penală centrale ale MAI şi SV, organizarea şi exercitarea supravegherii asupra respectării legilor de către organele de urmărire penală centrale ale MAI şi SV în vederea :
· Prevenirii atentatelor criminale, descoperirii infracţiunilor, tragerii persoanelor vinovate la răspunderea prevăzută de lege;
· Asigurării înregistrării, în modul stabilit, a sesizărilor despre săvârşirea infracţiunilor;
· Reţinerii persoanelor bănuite de comiterea infracţiunilor în modul şi temeiurile prevăzute de lege;
· Înaintării demersurilor în instanţa de judecată privind aplicarea, înlocuirea şi revocarea măsurilor preventive;
· Asigurării efectuării sub toate aspectele, complet şi obiectiv, a urmăririi penale;
· Întreprinderii de măsuri, prevăzute de lege, pentru repararea prejudiciului cauzat prin infracţiune drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice, juridice şi intereselor publice;
· Stabilirii cauzelor şi condiţiilor, care au contribuit la săvârşirea infracţiunii şi luării măsurilor pentru înlăturarea acestora;
· Luării de măsuri, în modul prevăzut de lege, pentru repunerea cetăţenilor în drepturile lezate prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală centrale ale MAI şi SV;
· Curmării oricăror acţiuni de influenţă asupra ofiţerilor de urmărire penală din cadrul organelor de urmărire penală centrale ale MAI şi SV orientate spre adoptarea unor hotărâri ilegale.
     Cele mai complicate cauze penale, inclusiv cele de rezonanţă socială sporită sunt concentrate în conducerea procurorilor Direcţiei respective.

1. Secţia conducere a urmăririi penale în organele centrale ale MAI şi SV
2. Secţia de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane
     La 09 decembrie 2005 a intrat în vigoare Legea privind prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umanecare a dat un imbold nou procesului de contracarare a traficului şi a stabilit pentru instituţiile de stat atribuţiile şi obligaţiile în acest domeniu. Conform Legii menţionate s-a prevăzut crearea în cadrul Procuraturii Generale a unei subdiviziuni specializată în prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane.
     Realizînd aceste prevederi prin ordinul Procurorului General nr.20/8 din 02.02.2006 a fost aprobat Planul de implementare a prevederilor Legii privind prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane şi instituită secţia prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane în cadrul Direcţiei conducere a urmăririi penale. Secţia a fost abilitată cu următoarele atribuţii:
- desfăşoară activităţi de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane în conformitate cu legislaţia în vigoare;
- coordonează, conduce şi exercită urmărirea penală în cauze legate de trafic;
- reprezintă învinuirea, în numele statului, în instanţa de judecată;
- controlează respectarea drepturilor omului, inclusiv ale victimelor traficului;
- asigură conlucrarea Procuraturii Generale cu Comitetul naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane;
- elaborează şi prezintă Procurorului General pentru adoptare Planul departamental de acţiuni pentru realizarea Planului naţional de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane;
- efectuează studii în vederea depistării şi înlăturării cauzelor şi condiţiilor ce favorizează traficul de fiinţe umane şi publică semestrial în mass-media informaţii statistice şi rapoarte de analiză privind prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane;
- solicită anual de la organele de drept, în termenele stabilite, rapoarte despre respectarea legislaţiei privind prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane care urmează să fie prezentate Consiliului coordonator de pe lîngă Procurorul General;
- analizează informaţiile parvenite de la organele de drept şi prezintă anual către 17 ianuarie, Procurorului General pentru aprobare proiectul raportului despre respectarea în ţară a legislaţiei privind prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane;
-  întreprinde alte măsuri necesare în domeniu.
     În baza unui Memorandum de înţelegere încheiat între Guvernul Moldovei şi cel al Statelor Unite s-au angajat să conlucreze la crearea unui Centru pentru Combaterea Traficului de Persoane (CCTP). Centrul este compus din 4 secţii operaţionale, 1 secţie de protecţie a martorilor şi 1 secţie analitică. Urmărirea penală pe cauzele investigate de CCTP este condusă de către procurorii secţiei prevenire şi combatere a traficului de persoane.
     Una din clauzele Memorandumului a prevăzut ca procurorii secţiei să treacă cu succes testarea cu aplicarea detectorului comportamentului simulat (poligraf). Acest fapt a servit temei pentru a reorganiza secţia şi care activează în următoarea componenţă.
Eduard Bulat - procuror, şef-interimar al secţiei prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane
Viorel Ciobanu - procuror, şef-adjunct al secţiei prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane - anul naşterii 1971, absolvent al facultăţii de drept din Craiova, România. Activează în organele procuraturii din 1995.
Cazacov Elena  - procuror al secţiei prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane
Dadu Ion - procuror al secţiei prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane
Mătăsaru Nicolae - procuror al secţiei prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane
     Noua componenţă a secţiei a evaluat cadrul legislativ naţional şi departamental şi a întreprins o serie de măsuri în vederea intensificării activităţii de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane. Astfel, a fost pregătit un proiect de lege privind modificarea Codului penal în vederea ajustării legislaţiei naţionale          la Convenţiei ONU împotriva crimei organizate transnaţionale şi a Protocoalelor adiţionale la Convenţie, a fost pregătit un proiect al Regulamentului Consiliului pe lîngă Procurorul General avînd în componenţă reprezentanţi ai organelor de drept cu atribuţii în domeniul prevenirii şi combaterii traficului de fiinţe umane, a fost pregătit un proiect al Regulamentului cadru al Comisiilor teritoriale privind prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane, a fost modificat Regulamentul secţiei, a Fost elaborat un ordin al Procurorului General privind interacţiunea dintre subdiviziunile organelor Procuraturii în domeniu etc. Au fost întreprinse măsuri în vederea ridicării calităţii urmăririi penale, şi întăririi controlului din partea conducerii secţiei asupra activităţii procurorilor secţiei.
     În semestrul II al anului 2006 activitatea secţiei a fost marcată de o cooperare colaborare mai fructuoasă cu organismele internaţionale şi organizaţiile neguvernamentale cu atribuţii în domeniu, printre care pot fi menţionate Ambasada SUA în Moldova, Misiunea OSCE, Misiunea Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie, Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii. Cu susţinerea financiară şi metodologică a acestor organizaţii au fost petrecute seminare naţionale de instruire şi familiarizare a procurorilor, judecătorilor şi ofiţerilor de urmărire penală cu cele mai avansate practici şi procedee de investigare a cazurilor de trafic de fiinţe umane.

La început

Şef al Direcţiei exercitare a urmăririi penale - Sergiu Garabagiu

Direcţia exercitare a urmăririi penale
Direcţia exercitare a urmăririi penale este o subdiviziune structural-organizatorică a Procuraturii Generale, care activează în scopul exercitării urmăririi penale pe cauzele excepţionale şi controlul ierarhic superior al urmăririi penale de către procurorii subdiviziunilor Procuraturii Generale, procuraturilor teritoriale şi specializate şi este subordonată Procurorului General, prim-adjunctului Procurorului General şi şefului Direcţiei.

Direcţia exercitare a urmăririi penale a fost creată în rezultatul restructurării organizaţionale a aparatului central al Procuraturii Generale, realizate în baza ordinului Procurorului General nr.347p din 2 septembrie 2004. Direcţia are în componenţa sa 2 subdiviziuni: secţia exercitare a urmăririi penale pe cauze excepţionale şi secţia control ierarhic superior şi asistenţă metodică.
Atribuţiile de bază ale Direcţiei sunt:

- exercitarea urmăririi penale pe cauze grave, deosebit de grave şi excepţional de grave, complicate, de rezonanţă socială sporită;

- exercitarea controlului procesual, verificarea legalităţii efectuării urmăririi penale şi a hotărîrilor adoptate pe cauze penale de către procurorii procuraturilor teritoriale, specializate a secţiilor şi direcţiilor Procuraturii Generale, care exercită sau conduc cu urmărirea penală, după expunerea opiniilor pe aceste cauze de către direcţiile conducere sau control al urmăririi penale;

- elaborarea îndrumarelor metodice, notelor informative, generalizărilor şi sintezelor, participarea la instruirea procurorilor în cadrul seminarelor zonale şi la Centrul de pregătire a cadrelor procuraturii.

1. Secţia exercitare a urmăririi penale pe cauze excepţionale.

Secţia exercitare a urmăririi penale în cauze excepţionale este o subdiviziune structural-organizatorică în cadrul Direcţiei exercitare a urmăririi penale a Procuraturii Generale şi este subordonată conducerii Procuraturii Generale, şefului Direcţiei exercitare a urmăririi penale şi şefului secţiei.
     În activitatea sa secţia se conduce de Constituţia Republicii Moldova, Legea cu privire la Procuratură, legislaţia penală şi de procedură - penală, ordinele Procurorului General, hotărîrile Colegiului Procuraturii, regulamentul secţiei, alte acte departamentale.
     Secţia îşi organizează şi desfăşoară activitatea în conformitate cu planurile de activitate a Procuraturii Generale, Colegiului Procuraturii, Direcţiei exercitare a urmăririi penale şi cele proprii.
     Specificul lucrului secţiei este determinat de faptul că procurorii secţiei exercită nemijlocit urmărirea penală, la indicaţia conducerii Procuraturii Generale, atît în cazurile săvîrşirii infracţiunilor ce constituie competenţa exclusivă a procurorului, cît şi în cauzele penale cu rezonanţă socială sporită, în cazul infracţiunilor contra statului şi securităţii publice.
     Procurorii secţiei, deasemenea, reprezintă acuzarea de stat în procesele penale în care au exercitat urmărirea penală, efectuează controale preliminare în ordinea art.274 Cod de procedură penală, examinează petiţiile parvenite de la cetăţeni, interpelările persoanelor cu funcţii de răspundere.

2. Secţia control ierarhic superior şi asistenţă metodică.

Secţia control ierarhic superior şi asistenţă metodică din cadrul Direcţiei exercitare a urmăririi penale a Procuraturii Generale a fost creată la 2 septembrie 2004 în cadrul modificării structurii organizatorice a Aparatului central al Procuraturii Generale.
Predecesorul secţiei nou- formate a fost Serviciul control procesual şi coordonare a urmăririi penale în subdiviziunile Direcţiei urmărire penală şi Serviciul analiză şi asistenţă metodică din cadrul aceleiaşi Direcţii.

La 17.09.2004 prin ordinul procurorului General, în funcţia de procuror, şef-interimar al secţiei a fost desemnat Valeriu Temirov, şef-adjunct fiind procurorul Ion Postoronca, procurori ai secţiei - Alexandru Ciorba, Mihai Căpătici şi Eduard Patic.
     Pe parcurs anilor 2005 şi 2006 componenţa nominală a secţiei a fost supusă modificărilor. În prezent funcţia de şef al secţiei este deţinută de dl. Ivan Diacov. La 20.10.2005 procurorul secţiei, A.Ciorba, a fost desemnat în funcţia de şef-adjunct al secţiei. De asemenea, secţia si-a completat rîndurile cu procurorii Gheorghe Trifan, Carolina Vidraşcu şi Svetlana Bularu.
     Ca rezultat al fluctuaţiei de cadre, secţia activa periodic în componenţă redusă, însă acest fapt nu s-a reflectat asupra activităţii ei, volumului de lucru rezultatelor atinse de ea.
     Atribuţiile de bază ale secţiei sunt stipulate în Regulamentul aprobat prin ordinul Procurorului General din 20 decembrie 2004. Astfel, funcţiile de bază ale secţiei sînt: exercitarea controlului procesual, verificarea legalităţii efectuării urmăririi penale şi a hotărîrilor adoptate pe cauze penale de către procurorii procuraturilor teritoriale şi specializate, secţiilor şi direcţiilor procuraturii Generale care exercită sau conduc urmărirea penală, după expunerea opiniilor pe aceste cauze de către secţiile Direcţiilor control şi conducere a urmăririi penale; elaborarea îndrumarelor metodice, indicaţiilor, notelor informative, generalizărilor, sintezelor care sunt expediate subdiviziunilor Procuraturii Generale, procuraturilor teritoriale şi specializate pentru utilizare în activitate, în vederea sporirii calităţii urmăririi penale etc.
     Pe parcursul activităţii, procurorii din secţie au efectuat un volum de lucru considerabil:

- au fost examinate 327 cauze penale;

- anulate 76 hotărîri ilegale adoptate de către procurori, în special ordonanţe de clasare şi încetare a urmăririi penale;

- date 75 de indicaţii în scris pe cauze penale;

- au fost examinate 237 de petiţii, dintre care 143 au fost cu termen de control, parvenite din Parlament, Guvern, Preşedinţie;

- în 213 cazuri procurorii secţiei au acordat procurorilor asistenţă metodică pe cauze penale;

- au fost ţinute 60 de prelegeri la Centrul de pregătire a cadrelor procuraturii şi 43 - la seminarele zonale;

- au fost întocmite 42 generalizări ale stării de lucruri în diverse domenii;

- au fost elaborate şi avizate 107 de proiecte de legi şi alte acte normative;

- au fost întocmite 103 îndrumare, indicaţii şi recomandări metodice.
Prin atitudinea exemplară faţă de atribuţiile sale de serviciu şi comportament ireproşabil procurorii secţiei contribuie la sporirea prestigiului şi imaginii pozitive a organelor Procuraturii în societate.

La început

Şef al Direcţiei control al urmăririi penale
Direcţia control al urmăririi penale
     Direcţia control al urmăririi penale a fost constituită la 02.09.2004, în baza Hotărârii Parlamentului nr.326-XV din 08.07.2004 pentru confirmarea structurii organizaţionale a Aparatului central al Procuraturii Generale. Sarcina de bază a secţiei este organizarea şi exercitarea controlului activităţii de urmărire penală în subdiviziunile teritoriale şi specializate ale organelor Procuraturii, Ministerului Afacerilor Interne şi Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei.
     Activitatea Direcţiei, în virtutea importanţei deosebite, în diferite perioade de timp era exercitată de subdiviziuni separate ale Procuraturii Generale, dar se realizează în prezent de o componenţă bine structurată în două secţii specializate după principiul teritorial.
     În linii generale Direcţia control al urmăririi penale veghează la aplicarea corectă şi uniformă a legislaţiei procesual - penale de procuraturile din subordine şi organele de urmărire penală.
     Analiza practicii de aplicare a legislaţiei a determinat conducerea Direcţiei să stabilească priorităţile ce urmează a fi respectate cu stricteţe de procuraturile teritoriale şi specializate, şi anume:
     - respectarea de către organele de urmărire penală a disciplinei de primire, înregistrare şi evidenţă a sesizărilor despre infracţiuni;
     - legalitatea reţinerii, deţinerii şi arestării persoanelor;
     - respectarea termenilor rezonabili la efectuarea urmăririi penale;
     - respectarea prevederilor legislaţiei procesual - penale la etapa terminării urmăririi penale şi remiterii cauzelor în judecată;
     - rolul activ al procurorilor şefi în activitatea de exercitare şi conducerea urmăririi penale;
     - asigurarea aplicării pe larg a procedurilor speciale;
     - legalitatea anunţării persoanelor în căutare, precum şi a temeiniciei iniţierii procedurilor de extrădare a cetăţenilor din alte state.
     Întru asigurarea îndeplinirii exacte şi calitative a obligaţiilor de serviciu de lucrătorii organelor procuraturii, Direcţia a elaborat îndrumare metodice bazate e experienţa acumulată pe parcursul anilor.
     Direcţia control al urmăririi penale monitorizează şi verifică permanent procesul de aplicare corectă a prevederilor legislaţiei procesual-penale, de prevenire a comportamentului coruptibil sau necorespunzător al lucrătorilor din procuraturile teritoriale şi specializate. Cercetînd circumstanţele care au generat manifestări de acest gen, se organizează în fiecare caz şedinţe operative cu participarea acestor procurori, după caz, fiind iniţiate, proceduri disciplinare.
     Modalităţile de activitate a Direcţiei sunt bazate pe sistematizarea şi analiza în permanenţă a problemelor reflectate în petiţiile cetăţenilor, colaborarea cu secţiile şi Direcţiile Procuraturii Generale la efectuarea controalelor frontale, inopinate şi celor expres în procuraturile teritoriale şi specializate, organizarea acordării ajutorului metodic procurorilor, elaborarea îndrumarelor etc.
     Activitatea în cadrul Direcţiei control al urmăririi penale constituie, de fapt, o etapă de pregătire profesională a procurorilor pentru eventuala numire în funcţie de procurori ai procuraturilor teritoriale sau adjuncţi ai acestora.
1. Secţia nr.1
2. Secţia nr.2

La început

Şef al Direcţiei judiciare
DIRECŢIA JUDICIARĂ
Direcţia judiciară constituie o subdiviziune structural-organizatorică a Procuraturii Generale, menirea ei fiind coordonarea şi controlul activităţii organelor procuraturii în domeniul reprezentării acuzării de stat, precum şi asigurarea protecţiei drepturilor constituţionale ale cetăţenilor, intereselor generale ale societăţii şi statului la examinarea cauzelor civile, contravenţiilor administrative şi litigiilor economice intentate de procurori.
Activitatea Direcţiei derivă din planurile de activitate a Procuraturii Generale şi practica judiciară, fiind axată pe prevederile Constituţiei Republicii Moldova, Legii cu privire la Procuratură, altor acte legislative şi acte normative departamentale.
Întru exercitarea atribuţiilor sale, Direcţia conlucrează cu subdiviziunile Procuraturii Generale, procuraturile teritoriale şi specializate, instanţele judecătoreşti, organele de drept şi autorităţile publice, avînd o structură internă distinctă.
Astfel, în aspect organizatoric, Direcţia este formată din secţia judiciar – penală şi secţia judiciar – civilă.
Delimitarea competenţei acestor două subunităţi exclude golurile în organizarea activităţii organelor Procuraturii de contribuire eficientă la înfăptuirea justiţiei.
În domeniul realizării sarcinilor procesului penal, in faza de judecare a cauzei, activitatea organelor procuraturii este coordonată de către secţia judiciar – penală, care la rîndul său reprezintă activitatea în comun a 6 servicii:
- serviciul coordonare, organizare şi control – asigură aplicarea uniformă a prevederilor legislaţiei penale şi procesual penale de către procurori la reprezentarea acuzării de stat în instanţele de fond, generalizarea practicii de procuror, acordarea ajutorului metodic şi practic, stagierea procurorilor în secţie.
- serviciul reprezentare a acuzării în Curtea Supremă de Justiţie – asigură participarea la examinarea în ordine de recurs a cauzelor penale de către Colegiul Penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie.
- serviciile reprezentare a acuzării în Curţile de Apel Chişinău, Cahul, Bălţi, Bender – asigură participarea la examinarea în ordine de apel şi recurs a cauzelor penale în cea de-a doua verigă a sistemului judecătoresc - Curtea de Apel.
În domeniul examinării cauzelor civile, contravenţiilor administrative şi litigiilor economice intentate de procurori, activitatea organelor procuraturii este coordonată de către secţia judiciar – civilă.
În acest sens secţia judiciar-civilă, reprezentînd o subdiviziune structural-organizatorică independentă a Direcţiei judiciare a Procuraturii Generale, exercită conducerea, coordonarea, organizarea şi controlul activităţii procurorilor în domeniile de competenţa lor la judecarea cauzelor civile, contravenţiilor administrative şi a litigiilor economice în instanţele judecătoreşti.
În prezent, în Direcţia Judiciară activează veteranii organelor Procuraturii Emilian Chirtoacă, Vladimir Holban, Tamara Cojocaru, Maria Chirca, Raisa Baţura, Mihai Ciobanu, Elena Mihailenco, Margareta Rusu, care reprezintă fondul de aur al Procuraturii.
1. Secţia judiciar - penală
1.1. Serviciul reprezantare a învinuirii în Curtea Supremă de Justiţie;
1.2. Serviciul reprezantare a învinuirii în Curtea de Apel Chişinău;
1.3. Serviciul reprezantare a învinuirii în Curtea de Apel Bălţi;
1.4. Serviciul reprezantare a învinuirii în Curtea de Apel Cahul;
1.5. Serviciul reprezantare a învinuirii în Curtea de Apel Căuşeni;
1.6. Serviciul coordonare, organizare şi control.
În domeniul realizării sarcinilor procesului penal, in faza de judecare a cauzei, activitatea organelor procuraturii este coordonată de către secţia judiciar – penală, care la rîndul său reprezintă activitatea în comun a 6 servicii:
- serviciul coordonare, organizare şi control – asigură aplicarea uniformă a prevederilor legislaţiei penale şi procesual penale de către procurori la reprezentarea acuzării de stat în instanţele de fond, generalizarea practicii de procuror, acordarea ajutorului metodic şi practic, stagierea procurorilor în secţie.
- serviciul reprezentare a acuzării în Curtea Supremă de Justiţie – asigură participarea la examinarea în ordine de recurs a cauzelor penale de către Colegiul Penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie.
- serviciile reprezentare a acuzării în Curţile de Apel Chişinău, Cahul, Bălţi, Bender – asigură participarea la examinarea în ordine de apel şi recurs a cauzelor penale în cea de-a doua verigă a sistemului judecătoresc - Curtea de Apel.
Procurorii secţiei judiciar-penale au activat în grupurile de lucru, care au elaborat completările şi modificările Codului Penal şi Codului de procedură penală, adoptate de Parlament în anii 2005-2006. Ei sînt autorii îndrumarului metodic „Ghidul acuzatorului de stat”, publicat în anul 2005. Dl V. Holban este coautor al cărţii „Codul penal comentat şi adnotat”, ediţia anului 2005.
Anual secţia judiciar-penală organizează şi desfăşoară concursul „Cel mai bun discurs al procurorului în dezbaterile judiciare în cauze penale”, acesta fiind primul concurs oficial instituit cu stimularea procurorilor, care au prezentat cele mai bune cuvîntări. Primul laureat al concursului a devenit actualul şef al serviciului reprezentare a acuzării în Curtea de Apel Chişinău – dl Sergiu Bularu.
În ultimele trei decenii funcţiile de şefi ai secţiei au fost deţinute de procurori cu pregătire teoretică şi practică de excepţie: Ion Vasilati, Nicolae Ursu, Emilian Chirtoacă, Vladimir Holban, toţi fiind şi membri ai Colegiului Procuraturii Republicii Moldova. Dl Nicolae Ursu este decorat cu medalia „Meritul civic”, iar dl Em. Chirtoacă este cavaler al Ordinului Republicii şi deţinător al titlului onorific „Jurist Emerit al Republicii Moldova”.
Foştii şefi ai secţiei Em. Chirtoacă şi V. Holban activează în secţie şi în prezent, primul în calitate de şef adjunct al secţiei, iar ultimul de şef al serviciului coordonare, organizare şi control. Secţia se mîndreşte şi cu alţi veterani ai organelor procuraturii care-şi continuă activitatea. Aceştia sînt dnii: Mihai Ciobanu, Tamara Cojocaru, Maria Chirca, Margareta Rusu, Galina Iliuşin, Raisa Baţura.
Alături de veteranii organelor Procuraturii în secţie activează cu succes reprezentanţii generaţiei mai tinere de procurori. Printre aceştia sînt: Dumitru Graur, Gheorghe Ouatu, Sergiu Bularu, Sergiu Crijanovschi, Victor Mîţăblîndă, Dora Gavgaş, Artur Lupaşco, Valentina Dobroviceanu, Nicolae Suvac, Vitalie Rotaru, Vadim Gligor ş.a.

2. Secţia judiciar - civilă
În prezent cadrul legal al participării procurorului la activitatea judiciar-civilă este consacrat în art.124 din Constituţie, art.71,72 Cod de procedură civilă şi art. 9, 11 din Legea cu privire la Procuratură.
Pornind de la prevederile legale, secţia judiciar-civilă coordonează activitatea procurorilor teritoriali şi specializaţi în vederea protejarii drepturilor şi intereselor legale ale omului, apărarii intereselor generale ale societăţii şi statului.
Evaluând activitatea organelor procuraturii în acest domeniu, conchidem că în anii 2000-2006 procurorii au obţinut realizări substanţiale, despre ce denotă datele statistice.
În perioada nominalizată procurorii au înaintat în instanţele de judecată 9613 acţiuni civile în valoare totală de 706.19 mln. lei. Instanţele de judecată au soluţionat 8238 din ele, în valoare totală de 564.64 mln. lei. Au fost admise 6807 pricini în valoare de 466.67 mln. lei. Concomitent, benevol, de către reclamaţi a fost reparată suma de 125 mln. lei. În cadrul executării hotărârilor judecătoreşti au fost încasaţi circa 71.9 mln. lei.
Activitatea secţiei în ce priveşte examinarea petiţiilor cetăţenilor corespunde exigenţelor curente, competenţei şi atribuţiilor procurorilor.
În perioada anilor 2004-2006 colaboratorii secţiei au examinat 3990 de cereri parvenite de la persoane fizice şi juridice.
Secţia orientează procurorii din subordine la atitudine corectă şi obiectivă în activitatea de apărare a drepturilor omului şi intereselor generale ale societăţii, la examinarea obiectivă şi împarţială a petiţiilor, stabilirea adevărului, restabilirea în drepturi a persoanelor, utilizînd căile judiciar-civile în limitele prevăzute de lege.
În subsidiar, secţia judiciar-civilă coordonează şi asigură participarea procurorului în instanţele judecătoreşti economice în cazurile judecării acţiunilor înaintate de procurori.
Pe parcursul anilor 2004-2006 înaintarea şi susţinerea în instanţele judecătoreşti economice a acţiunilor procurorilor în interesele statului şi ale societăţii a constituit o direcţie prioritară în activitatea organelor procuraturii.
Corectitudinea cererilor înaintate şi rezultatele pozitive la examinărea lor sînt o premisă pentru redresarea situaţiei la capitolul integrităţii patrimoniului statului, achitării taxelor şi impozitelor la buget, anulării actelor cu caracter normativ care contravin legislaţiei şi cauzează prejudicii materiale şi morale societăţii. În aceste cazuri procurorii apar ca partizani ai adevărului şi dreptăţii. Formulînd concluzii în cursul procesului civil procurorul determină în mod decisiv hotărîrea judecătorească finală.
În temeiul hotărârilor instanţelor economice emise în perioada de referinţă ca rezultat al examinării celor circa 400 acţiuni civile, intentate de procurori, au fost încasate la bugetul statului, al unităţilor administrativ-teritoriale, cît şi în beneficiul întreprinderilor de stat şi municipale peste 226 milioane lei. Procurorii secţiei participă nemijlocit în instanţa de judecată la procesele civile intentate de procurorii din teritoriu.
În interesele Regiei de transport electric a Primăriei mun. Chişinău Procuratura Generală a înaintat o acţiune în Curtea de Apel Economică către ÎS „Moldtranselectro” şi Compania „Belanj Commerce Limited” privind recunoaşterea nulităţii contractului de cesiune a creanţei în valoare de 13.394.704 lei.
Cererea a fost examinată de Curtea de Apel Economică şi admisă integral.
De asemenea, Curtea de Apel Economică a examinat acţiunea Procuraturii Generale în interesele statului, în persoana SRL „Completgaz”, în care statul deţine cota - parte, către SRL „EMC – Moldova” privind încasarea sumei de 12.136.108 lei - datorie creată ca rezultat al ignorării clauzelor contractuale.
Pe parcursul anilor în secţia judiciar-civilă au activat jurişti distinşi: A.Ţîrfa, V.Pilipenco, A.Potînga, V.Solomon, V.M.Pascaru, B.Denis. De altfel, în perioada anilor 1983-1988 secţia a fost condusa de dl. Alexei Potînga, membru al Colegiului Procuraturii Generale, căruia pentru activitate meritorie i-a fost conferit cel mai înalt grad de clasificare - consilier juridic de stat de rangul 3. Rezultatele obţinute în activitatea sa au determinat desemnarea dlui A.Potînga în calitate de avocat parlamentar - director al Centului pentru drepturile Omului din Moldova. În prezent, Dl V.Potănga este conferenţiar universitar, doctor în drept şi activează la Academia de Ştiinţe a Moldovei.
În prezent, prestigiul secţiei se bazează pe competenţa şi devotamentul şefului secţiei judiciar-civile, E.Mihailenco, a procurorilor M.Malai, V.Boaghe, M.Dimitraş, M.Machidon etc.

La început

Şef al Direcţiei investigaţii generale - Iurie Garaba
DIRECŢIA INVESTIGAŢII GENERALE
     Direcţia investigaţii generale a fost constituită în luna septembrie 2004, ca rezultat al reorganizării structurii organizaţionale a aparatului Procuraturii Generale, efectuate în baza Hotărîrii Parlamentului nr. 236 din 08.07.2004.
     Instituirea Direcţiei investigaţii generale a fost dictată de necesitatea exercitării atribuţiilor de bază ale Procuraturii, stipulate în art.124 din Constituţia Republicii Moldova şi în Legea cu privire la Procuratură, privind reprezentarea intereselor generale ale societăţii, apărării ordinii de drept, a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.
     Necesitatea Direcţiei este determinată şi de evoluţia vieţii sociale şi politice a statului, crearea condiţiilor pentru asigurarea exercitării sarcinilor, şi priorităţilor ce revin Procuraturii, promovarea principiului legalităţii, respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, protejării intereselor statului.
     Atribuţiile menţionate sînt exercitate prin intermediul a 5 secţii, cu competenţe respective distincte, din componenţa Direcţiei şi anume:
- Secţia investigaţii financiar-economice;
- Secţia minori şi protecţia drepturilor omului;
- Secţia control al respectării legilor la executarea pedepselor;
- Secţia relaţii cu publicul;
- Secţia control asupra executării legilor în Forţele Armate.

1. Secţia investigaţii financiar - economice.
Secţia investigaţii financiar-economice este o subdiviziune în componenţa Direcţiei investigaţii generale a Procuraturii Generale.
     Pe parcursul a 15 ani de la formarea Procuraturii Republicii Moldova, denumirea secţiei, competenţa şi atribuţiile ei au fost modificate în funcţie de prevederile Constituţiei şi Legii cu privire la Procuratură.
     În perioada anilor 1991-1999 ea se întitula: „Secţia supraveghere generală”. Ulterior, în legătură cu lichidarea procuraturii ecologice şi a unor secţii din cadrul Procuraturii Generale, secţiei i-au fost transmise atribuţiile de supraveghere a respectării legislaţiei ecologice şi cu privire la minori, respectiv fiind modificată titulatura ei - Secţia supraveghere generală, ecologie şi minori.
     Date fiind atribuţiile actuale ale organelor procuraturii şi excluderea instituţiei “supravegherii generale”, a fost supusă reformării şi activitatea subdiviziunii respective.
     Este cert faptul că drepturile şi interesele statului, persoanelor de vârstă înaintată, a celor cu handicap şi minorilor în domeniile civil, administrativ şi economic necesită a fi protejate. În acest sens, prevederile art. 124 din Legea fundamentală consacră atribuţiile procuraturii sub aspectul reprezentării intereselor generale ale societăţii şi apărării ordinii de drept, precum şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.Principiile nominalizate îşi găsesc reflectare şi în redacţia nouă a Legii cu privire la Procuratură (art. 4 lit. a).
     Pornind de la cele expuse, în scopul apărării intereselor statului şi societăţii în sfera economică, la 21.02.2001 a fost instituită Secţia investigaţii financiar-economice, fiindu-i atribuite funcţii de verificare a activităţii organelor de control la acumularea mijloacelor în bugetele de stat şi locale, verificare a activităţii administrării proprietăţii statului de factorii de decizie ai ministerelor şi departamentelor de ramură, organelor locale şi reprezentanţiilor statului în întreprinderile, care deţin cota statului, legalităţii acţiunilor persoanelor cu funcţii de răspundere din instituţiile de stat, etc.
     În perioada anilor 2001-2006 secţia investigaţii financiar-economice a efectuat 327 controale, în urma cărora a înaintat 177 sesizări, prin recursuri a contestat 175 de acte ilegale, emise de organele publice centrale şi locale, în 187 cazuri a pornit 187 urmărirea penală, a înaintat 155 acţiuni civile în valoare de circa 153 mln. lei.
     Rezultatele obţinute se datorează calităţilor personale şi profesionale ale procurorilor din secţie, care posedă cunoştinţele necesare pentru exercitarea atribuţiilor de serviciu.
     Pe parcursul a 15 ani de activitate în secţia nominalizată au activat procurori, mulţi dintre care au realizat succese remarcabile în cariera profesională.
     De asemenea, ambasadorul Republicii Moldova în Israel, dna L. Miculeţ, a activat în funcţia de Şef al secţiei investigaţii financiar-economice, avocatul parlamentar, Iurie Perevoznic, în postul de şef adjunct al secţiei, Eugen Rusu, a exercitat mandatul de deputat în Parlamentul Republicii Moldova în două legislaturi.
     În diferite perioade de timp în secţia menţionată au activat procurorii Gh.Tatar, A.Galben, I.Vizdoagă, S.Samburski etc., care în prezent continuă cu succes activitatea în alte domenii ale justiţiei.

2. Secţia control asupra respectării legilor în Forţele Armate.
     Evenimentele social-politice care s-au produs la sfîrşitul anilor 80 au avut drept consecinţă proclamarea la 23 iunie 1990 a suveranităţii Republicii Moldova, iar la 27 august 1991 Republica Moldova şi-a proclamat independenţa.
     În temeiul Declaraţiei de suveranitate şi independenţă, pornind de la ideea apărării tînărului stat, la 3 septembrie 1991 s-a decretat crearea Forţelor Armate ale ţării.
     Existenţa Forţelor Armate a determinat şi apariţia unei jurisdicţii speciale – justiţia militară, compusă din sistemul procuraturilor militare şi a judecătoriei militare. Ulterior, Guvernul Republicii Moldova a revenit la elaborarea unei baze normative de reprofilare a unor instituţii militare.
     De la formarea Forţelor Armate pînă în prezent au fost adoptate mai multe legi şi acte normative, inclusiv departamentale, ce reglementează modul de îndeplinire a serviciului militar, precum şi alte forme de pregătire a cetăţenilor pentru apărarea Patriei.
     Pe parcursul istoriei s-a constatat, că justiţia militară este un atribut necesar în cadrul aparatului statal, dacă în acest stat există Forţele Armate.
     În vederea instituirii unui control asupra activităţii Forţelor Armate în plan naţional şi internaţional, asigurarea securităţii militare, prin Hotărîrea Prezidiului Parlamentului Republicii Moldova nr.935-XII din 26.01.1992 organele procuraturii militare ce funcţionau pe teritoriul Republicii Moldova şi care la acel moment făceau parte din districtul militar Odesa, au trecut în subordinea Procuraturii Republicii Moldova.
     La 25 martie 1992 au fost create procuraturile militare teritoriale Chişinău, Bălţi şi Tiraspol, iar ulterior la 24 iunie 1992 a fost înfiinţată procuratura militară Cahul.
     În scopul organizării şi coordonării eficiente a activităţii procuraturilor militare teritoriale, la 24.06.1992 în cadrul Procuraturii Republicii Moldova a fost creată secţia supraveghere a respectării legilor în Forţele Armate.
     Decizia menţionată a fost precedată de Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova din 17.04.1992, prin care a fost modificată schema de încadrare a procuraturilor militare în sistemul organelor Procuraturii. La 02.11.1993 prin Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova a fost aprobat Regulamentul Procuraturii Militare.
     Procuratura militară a devenit unicul organ de stat, abilitat cu drepturi de control asupra executării de către comandamentele unităţilor şi instituţiilor militare a legilor, regulamentelor militare şi altor acte normative cu caracter militar, privind protejarea drepturilor constituţionale ale militarilor, integritatea patrimoniului militar, exercitarea urmăririi penale în cazuri de comitere a infracţiunilor militare.
     E de menţionat, că procurorii militari îşi exercită obligaţiile de serviciu în aceleaşi condiţii, în care activează Forţele Armate şi alte structuri militare, fapt ce determină competenţa lor profesională, mobilitatea şi posibilitatea de a acţiona în situaţii extreme pe întreg teritoriul ţării.
     Pe parcurs de circa 15 ani în cadrul secţiei şi-au exercitat conştiincios obligaţiile mai mulţi procurori militari.
     Astfel, fiind eliberat la 27.10.1992 din funcţia de procuror al procuraturii militare a garnizoanei Chişinău, şef al secţiei supraveghere a respectării legilor în Forţele Armate a fost desemnat locotenent-colonelul de justiţie, Nicolae Zafton. În funcţia nominalizată N.Zafton a activat pînă la 08.03.2003, deţinînd gradul militar – general-maior de justiţie.
     Din anul 2003 conducerea secţiei a fost preluată de colonelul de justiţie, Octavian Lazarev.
    La activitatea secţiei si-au adus aportul procurorii Nicolae Oprea, actualmente adjunct al Procurorului General, Ion Ungureanu, Vadim Nica, Valeriu Temirov, Pavel Lutenco, Iurie Chifiac, Igor Dorfman, Nicolae Marandici, Sergiu Croitor.
     Pe parcursul activităţii sale secţia a fost supusă unor reorganizări structurale şi funcţionale. Astfel, la 30 noiembrie 2004 a fost aprobat Regulamentul secţiei control asupra executării legilor în Forţele Armate, fiind abrogat Regulamentul din 15 decembrie 1999.
     Conform regulamentului nominalizat, secţia control asupra executării legilor în Forţele Armate, ca organ specializat, devine o subdiviziune a Direcţiei investigaţii generale a Procuraturii Generale şi exercită controlul asupra executării legilor în Forţele Armate şi alte structuri militare. Activităţile secţiei au fost organizate în conformitate cu Constituţia Republicii Moldova, prevederile Legii cu privire la Procuratură, alte acte normative, ordine şi instrucţiuni ale Procurorului General.
     Realizînd sarcinile atribuite prin Legea cu privire la Procuratură, procurorii militari ai secţiei exercită controlul asupra executării legilor în Armata Naţională, trupele de carabinieri ale Ministerului Afacerilor Interne, trupele Serviciului Grăniceri, alte structuri militare şi de forţă – Serviciul Situaţii Excepţionale din cadrul MAI, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat.
     La 30.11.2005 prin Ordinul Procurorului General a fost aprobată Concepţia privind dezvoltarea şi promovarea activităţii procuraturilor militare.
     Necesitatea elaborării Concepţiei a rezidat din importanţa domeniului, deoarece capacitatea de apărare a ţării, care se află într-o legătură interdependentă cu respectarea legalităţii în trupe, este o valoare socială fundamentală ocrotită de legislaţia naţională şi reprezintă o garanţie importantă pentru atributele absolut inerente unui stat - unitatea, suveranitatea şi independenţa acestuia.
     În prezent, problema asigurării respectării ordinii de drept în Forţele Armate, îngreunată de situaţia socială şi economică, are o semnificaţie prioritară în activitatea procuraturilor militare. Este unanim acceptată ideea necesităţii combaterii fenomenului infracţionalismului în Forţele Armate, respectarea strictă a drepturilor fundamentale ale militarilor, asigurarea integrităţii patrimoniului militar.
     Aceste obiective pot şi vor fi atinse de procurorii militari prin conlucrarea cu comandamentele militare, ridicarea nivelului de calificare profesională.
     În prezent Forţele Armate ale Republicii Moldova sunt supuse unei reforme militare, care este dictată de relaţiile de prietenie şi colaborare stabilite de Republica Moldova cu statele vecine şi cu alte state, relaţii care exclud factorii militari externi ce ar pune în pericol securitatea şi independenţa ţării noastre. În aceste condiţii activitatea procurorilor militari ai secţiei este orientată la preluarea practicii altor state în domeniu, pregătirii profesionale a procurorilor, concentrînd eforturile spre un nivel înalt, calitativ nou de prevenire, depistare şi combatere a criminalităţii în Forţele Armate.

3. Secţia control al respectării legilor la executarea pedepselor.
   Secţia control al respectării legilor la executarea pedepselor din componenţa Procuraturii Generale a fost creată în anul 1946, odată cu aprobarea structurii Procuraturii Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti şi s-a numit secţia supraveghere în locurile de detenţie.
     În anul 1981 denumirea este modificată în secţia supraveghere a legislaţiei în instituţiile de muncă corecţională.
     În februarie 1989 secţia menţionată a fost lichidată, obligaţiile de supraveghere a legislaţiei în instituţiile penitenciare fiind preluate de Procuratura pentru supravegherea legislaţiei în instituţiile de muncă corecţională. Coordonarea activităţii în acest domeniu fost dispusă ajutorilor Procurorului General pentru respectarea legislaţiei în instituţiile penitenciare, procurorilor Andrei Vicol şi Vladimir Poalelungi.
     La 07.10.1999 procuratura menţionată a fost desfiinţată şi creată Secţia verificare a respectării legislaţiei în instituţiile penitenciare din componenţa Direcţiei judiciar-penale a Procuraturii Generale.
     Pe parcursul activităţii secţiei la postul de conducător s-au aflat procurorii: Nicolae Prahov, Nicolae Cravţov, Miron Timofti, cavaler al Ordinului „Gloria muncii”, Andrei Vicol, în prezent prim-adjunct al Directorului General al Departamentului Instituţiilor Penitenciare ale Ministerului de Justiţie al RM. La activitatea secţiei şi-au adus sîrguinţa procurorii: Dumitru Dicovcenco, Dumitru Cendighelean, Nicolae Tabuncic, fost adjunct al Procurorului General, Constantin Gîlcă, Maxim Moldovanu, Grigore Botnari, Alexandru Volghin ş.a.
     În prezent în secţia este condusă de procurorul Iurie Vacari.
     La respectarea drepturilor persoanelor aflate în locurile de detenţie un rol important l-a avut Procuratura pentru supravegherea legislaţiei în instituţiile de muncă corecţională, organizată la 25.03.1983 din componenţa URSS. Această procuratură a funcţionat timp de 13 ani, exercitînd supravegherea legislaţiei în instituţiile penitenciare şi fiind desfiinţată la 01.10.1999. Activitatea Procuraturii pentru supravegherea respectării legislaţiei în instituţiile de muncă corecţională a fost condusă de procurorii: Juc Valeriu, Vicol Andrei, Garaba Iurie.
     Secţia în repetate rînduri a fost supusă reorganizărilor structurale, atribuţiile sale funcţionale, însă, nu au suferit modificări.
     La 13.12.2004 a fost aprobat Regulamentul secţiei control al respectării legilor la executarea pedepselor.
     Conform regulamentului nominalizat, secţia control al respectării legilor la executarea pedepselor, ca organ specializat, este o subdiviziune a Direcţiei investigaţii generale a Procuraturii Generale şi exercită următoarele atribuţii:
a) controlul respectării legislaţiei deţinerii preventive a persoanelor în izolatoarele de urmărire penală, deţinerea persoanelor condamnate în penitenciare, executarea pedepselor non-privative de libertate în oficiile de executare a deciziilor judiciare, precum şi în instituţiile de psihiatrie judiciară şi apărarea drepturilor lor;
b) asigurarea respectării condiţiilor prevăzute de lege de întreţinere a persoanelor în instituţiile menţionate de către administraţia instituţiilor respective;
c) controlul respectării legislaţiei în vigoare în activitatea Departamentului instituţiilor penitenciare al Ministerului Justiţiei, instituţiilor penitenciare, Spitalul Republican de Psihiatrie (secţiile de expertiză şi tratare a alienaţilor);
d) examinarea legală a petiţiilor parvenite în secţie, analiza şi întreprinderea măsurilor necesare întru lichidarea cauzelor ce le provoacă, înfăptuirea audienţei cetăţenilor şi condamnaţilor;e) adoptarea şi realizarea măsurilor de perfecţionare a formelor şi metodelor de control;
f) participarea activă în comun cu alte secţii la combaterea corupţiei şi crimei organizate, curmarea tentativei lumii criminale de a lua sub control şi influenţa situaţia în penitenciare;
g) organizarea controlului exercitării stricte de către procuraturile teritoriale a ordinelor şi indicaţiilor Procurorului General, deciziilor Colegiului Procuraturii referitoare la obligaţiunile procurorilor teritoriali în domeniul executării pedepselor;
h) elaborarea proiectelor de ordine şi dispoziţii ale Procurorului General de înlăturare a încălcărilor de lege, pregăteşte propuneri de perfecţionare a legislaţiei şi avize la proiectele de lege, organizează seminare metodice, stagierea procurorilor teritoriali, elaborează îndrumare metodice, familiarizează contingentul deţinut în penitenciare cît şi factorii de decizie cu legislaţia în vigoare prin lecţii şi discursuri;
i) exercită alte atribuţii în condiţiile legii şi actelor normative ale Procuraturii.
     Luînd în consideraţie sarcinile procuraturii la exercitarea atribuţiilor privind respectarea legilor la executarea pedepselor, Concepţiei de democratizare a sistemului penitenciar şi realizării Strategiei de dezvoltare a organelor Procuraturii secţia a elaborat direcţiile prioritare de activitate în domeniul respectării legilor la executarea pedepselor, acestea fiind asigurarea respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale deţinuţilor; combaterea criminalităţii şi corupţiei în sistemul penitenciar; combaterea fenomenului torturii şi tratamentelor inumane sau degradante.

5. Secţia relaţii cu publicul.
În scopul optimizării activităţii şi perfecţionării structurii Procuraturii Generale prin ordinul Procurorului General nr.117-p din 07.03.2002 a fost formată Secţia relaţii cu publicul, cu următoarea structură: şef secţie, şef adjunct secţie, doi procurori secţie şi un specialist principal.
     În funcţia de şef al secţiei a fost desemnat procurorul, consilier juridic de rangul I, Arsenii Lidia, funcţia de şef adjunct al secţiei a fost încredinţată procurorului, consilier juridic de rangul II, Popescu Gheorghe, în calitate de procurori în secţie au fost numiţi procurorii Clipa Tudor, Draguţa Serjiu, Ignat O.
     În temeiul Hotărârii Parlamentului nr.236-XV din 08 iulie 2004, pentru confirmarea structurii organizaţionale a Aparatului Central al Procuraturii Generale şi în conformitate cu ordinul Procurorului General nr.347-p din 02.09.2004, odată cu formarea Aparatului Procurorului General şi a unor direcţii, Secţia relaţii cu publicul a fost reorganizată, fiind inclusă în Direcţia investigaţii generale.
    Actualmente, în conformitate cu Regulamentul secţiei, aprobat prin ordinul Procurorului General nr.300/24 din 15 decembrie 2004, Secţia exercită următoarele atribuţii:    contribuie la protejarea drepturilor omului; examinează sesizările, materialele, petiţiile, cererile, reclamaţiile şi propunerile cetăţenilor, ale persoanelor juridice; organizează audierea cetăţenilor la Procuratura Generală în cadrul orelor de program, precum şi serviciul procurorilor în zilele de odihnă şi de sărbători; exercită controlul, acordarea asistenţei practice, metodică procurorilor în ce priveşte organizarea şi desfăşurarea lucrului cu petiţiile, cererile, reclamaţiile, propunerile cetăţenilor, adresate organelor Procuraturii; organizează instruirea şi perfecţionarea profesională a procurorilor în domeniul drepturilor omului; colaborează cu organele publice, organizaţiile internaţionale şi societatea civilă în domeniul vizat;menţine relaţii de colaborare cu secţiile de profil ale Procuraturii Generale, cu serviciile similare din cadrul altor instituţii în limita drepturilor şi competenţelor sale; analizează şi generalizează starea de lucruri în activitatea organelor Procuraturii în domeniul vizat, pregăteşte materiale pentru examinarea lor la şedinţele Colegiului Procuraturii, Consiliului Procurorului General, şedinţele operative ale Direcţiei investigaţii generale şi secţiei; cooperează şi promovează schimbul de informaţii şi de experienţă cu secţiile similare din alte organe de drept şi din străinătate;   exercită alte atribuţii stabilite prin actele normative sau la indicaţia conducerii Procuraturii Generale.

La început

Şef al Direcţiei resurse umane -

DIRECŢIA RESURSE UMANE
Reformările radicale ale sistemului social-politic şi economic al ţării, aprobarea noilor modificări legislative, au generat schimbări esenţiale atît în activitatea şi atribuţiile procurorilor cît şi în structura organelor Procuraturii.

Astfel, prin Hotărîrea nr. 236-XV din 08.07.2004 Parlamentul Republicii Moldova a confirmat noua structură organizaţională a aparatului Procuraturii Generale, atribuind Procurorului General dreptul de a stabili prin ordin schema de personal, structura internă, atribuţiile şi funcţiile secţiilor şi direcţiilor.
La data de 2 septembrie 2004 prin ordinul Procurorului General nr. 347-p a fost stabilită structura organizaţională a aparatului Procuraturii Generale, în cadrul căruia a fost instituită şi Direcţia resurse umane în componenţa subdiviziunilor: Secţia personal şi Centrul de pregătire a cadrelor.

În baza ordinului Procurorului General nr. 417-p din 24.08.2004 procuror şef al Direcţiei resurse umane a fost numit dl Grigore Ciobanu, consilier juridic de rangul 1.

Instituirea Direcţiei resurse umane a fost dictată de necesitatea completării organelor procuraturii cu lucrători multilateral dezvoltaţi, capabil să activeze în noile condiţii de democratizare şi de respectare a drepturilor cetăţenilor, integrarea Moldovei în Uniunea Europeană. Din aceste considerente a devenit necesară promovarea şi implementarea noii politici de personal a Procuraturii referitoare la recrutarea, selectarea şi promovarea personalului; dezvoltarea profesională iniţială şi continuă a cadrelor Procuraturii;

Secţia personal, parte integrantă a Direcţiei resurse umane, are menirea de a studia, de a cunoaşte potenţialul angajaţilor, de a atrage şi a menţine lucrătorii cei mai calificaţi în vederea atingerii obiectivelor procuraturii. De la 15.08.2005 funcţia de procuror, şef al secţiei personal este exercitată de către dl Isai Sîrcu, consilier juridic de rangul 1.

Activitate de perfecţionare iniţială şi continuă a cadrelor procuraturii este exercitată de către Centrul de pregătire a cadrelor, instituit în cadrul Direcţiei resurse umane prin ordinul Procurorului General nr.569-p din 11.10.2004, în scopul organizării procesului de pregătire şi perfecţionare a cadrelor din sistemul organelor procuraturii.

Secţia personal.
Procuratura Republicii RSS Moldoveneşti, a cărei activitate a fost sistată in perioada de război, şi-a reluat activitatea in anul 1944, după eliberarea parţială a teritoriului ţării. Reşedinţa conducerii Procuraturii se afla in oraşul Soroca. In anul 1946 a fost aprobată structura Procuraturii RSSM şi în componenţa ei a fost prevăzută Secţia cadre.
Dată fiind lipsa acută de cadre calificate de jurişti în perioada postbelică, funcţiile de procurori erau completate cu persoane demobilizate, circa 50 la sută din candidaţii la funcţia de procuror erau participanţi ai războiului.

In perioada de activitate a Procuraturi RSS Moldoveneşti (1946 – 2000) ajutorul superior al Procurorului Republicii pe politica de cadre, exercitînd funcţia de Şef al Secţiei cadre, era şi membru al Colegiului Procuraturii, fapt ce vorbea despre importanţa acordată calităţilor personale şi profesionale ale lucrătorilor procuraturii.

Iniţial, Procuratura Generală a URSS a îndreptat în Moldova jurişti calificaţi, însă, în organele procuraturii urmau să fie angajate şi cadre naţionale, ce posedau la perfecţie limba vorbită, cunoscători ai specificului şi tradiţiilor poporului moldovenesc. Din motivele indicate, in funcţie de procuror, erau angajate persoane ştiutoare de carte, studiile în domeniul dreptului nefiind o condiţie obligatorie.
Conform datelor statistice din anul 1945, in organele procuraturii RSSM, 12,2 la sută din procurori deţineau diplome de studii superioare juridice, 16,2 la sută aveau studii medii generale. Către anul 1978 – 99 la sută din lucrătorii procuraturii erau absolvenţi ai instituţiilor superioare de invăţămînt.

La început

Şef al Direcţiei administrativ-economice - Mihai Potoran
1. Secţia financiară şi contabilitate.
2. Secţia administrativ - economică.

La început

Procuror pentru misiuni speciale - Tatiana Bucos.
Procuror pentru misiuni speciale - Andrei Pascari.

La început